Victoria Tisza, partidul condus de Peter Magyar, ar putea zgudui serios inclusiv politica românească: e freamăt mare în UDMR după ce au apărut tot mai des discuții despre plecarea lui Kelemen Hunor, asta după ce formațiunea politică a pariat pe Viktor Orban, iar acum trebuie să ”reconfigureze traseul” poziționării politice. Ce provocare majoră va avea România cu Magyar prim-ministru și unde s-au păcălit susținătorii ceva mai liberali ai președintelui formațiunii Tisza?
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a comentat rezultatul alegerilor din Ungaria, de pe 12 aprilie 2026, în exclusivitate pentru FANATIK și spune că odată cu alegerea lui Magyar, România ar putea avea o concurență serioasă cu privire la bătălia pentru banii europeni. Ce fel de contrast va dispărea și ce se întâmplă cu ungurii din Ardeal, după ce au sperat că va ieși tot Orban? Toate răspunsurile, într-o analiză exclusivă!
Ștefan Popescu susține că, în ciuda anumitor speculații făcute cu privire la succesul Tisza, pentru maghiarimea din Transilvania, care s-a bucurat de investiții serioase din partea statului ungar pe vremea lui Orban, nu se schimbă nimic.
Magyar va continua, cel mai probabil, politica de la Budapesta pentru cei aflați în afara granițelor. „Nu se schimă absolut nimic pentru maghiarimea din Transilvania. Oricine s-ar afla la guvernare în Budapesta trebuie să țină cont de această comunitate, care este, de altfel, cea mai importantă din bazinul carpatic. În ciuda declarațiilor domnului Magyar, interesul va rămâne același, iar colaborarea se va face cu singura formațiune politică, UDMR, care are structuri în teritoriu și participă la guvernare. Orice guvern ține cont de această realitate obiectivă.
Trebuie să dăm timp timpului, cum spunea Cervantes, și să lăsăm declarațiile foarte puternice, cu impact, care fac parte în continuare dintr-o anumită inerție a campaniei electorale, dar și din narațiunea pe care domnul Magyar și-o construiește pentru a se debarca de predecesorul său, având în vedere că amândoi au aceeași matrice ideologică.
Atunci, dânsul trebuie să încarneze ruptura, atât în Ungaria, dar mai ales în exterior. Prima sa conferință ne-a dat câteva elemente care ne arată că fundamentele politice maghiare nu se vor schimba”, a declarat Ștefan Popescu, pentru FANATIK.
Și, totuși, ce va face diferit Magyar față de Orban? În primul rând, marea schimbare vin din faptul că Budapesta nu se va mai opune ajutorării Ucrainei, chiar dacă nu va contribui cu bani: „Ungaria nu va mai bloca ajutorul financiar pentru Ucraina, cel de 90 de miliarde de euro. Totuși, Ungaria nu va participa financiar la acest ajutor și, totodată, se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la UE. O concesie încadrată, măsurată a noului lider va exista”.
Întrebat cum explică faptul că în seara victoriei lui Magyar mulți tineri au strigat „Rușilor, plecați acasă!”, iar a doua zi politicianul a spus că după pacea din Ucraina UE ar trebui să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, Popescu ne spune că tinerii care vociferau pe tema asta reprezintă doar o mică parte din electoratul Tisza.
În continuare, Popescu ne-a spus și de ce a pierdut Orban alegerile, de fapt. „Acolo a existat o parte a electoratului care a strigat împotriva rușilor care s-a înregimentat în sprijinul domnului Magyar pentru a provoca înfrângerea lui Viktor Orban. Acest electorat a strigat. Oricine s-ar afla la conducerea Ungariei, trebuie să țină cont că 86% din importul de petrol vine din Federația Rusă. Nu mă aștept la schimbări sensibile față de Rusia. Sloganurile care se strigă în piață sunt una, nu reflectă majoritatea electoratului care l-a votat pe Magyar.
În ciuda declarațiilor, tot Parlamentul Ungariei are aceeași culoare politică. E un parlament de dreapta. Magyar nu are cum să țină cont de acest electorat. Schimbarea e mai mult o ajustare, nu o ruptură. Magyar nu înseamnă o revoluție, așa cum au acreditat toți influencerii care au dat buzna la Budapesta căutând un nou idol. Electoratul maghiar rămâne profund orientate în zona conservatoare, numai că 16 ani de Orban produce o suprasaturare politică și, pe fondul relațiilor proaste cu UE, blocării fondurilor europene, toate au creat o stagnare economică și acest sentiment de stagnare, erodarea puterii de cumpărare, creșterea inflației explică sancțiunea dată de publicul maghiar, fără a pune în discuție chestiunea ideologică”, ne-a explicat Popescu.
Cât despre plecarea lui Kelemen Hunor din fruntea UDMR, unde se află din anul 2011, acest scenariu nu este deloc fantezist, însă, cea mai mare problemă pentru politica românească va fi tocmai faptul că a ”scăpat” de un vecin care n-a fost privit cu ochi buni de la Bruxelles. Spunem că nu e fantezist întrucât fostul șef al UDMR, Marko Bela, a declarat recent că Kelemen Hunor a greșit poziționându-se de partea lui Orban, că trebuia să fie obiectiv.
„E o chestiune care privește UDMR și comunitatea de etnici maghiari din România. Sigur că se instrumentează această poveste pentru a determina unele schimbări inclusiv în conducerea UDMR, dar, în același timp, cred că principalul impact al viitorului guvern va fi că va beneficia de un fel de primă din partea UE care va duce și la deblocarea banilor europeni. Viktor Orban nu era un partener comod, iar România a practicat o politică externă prin care a căutat să contrasteze cu Ungaria. Ungaria era calul troian al Rusiei, elevul rău al Europei, iar România era soldatul credincios al cauzei europene. Acest contrast nu va mai ține, și atunci aici văd eu principala provocare pentru România”, ne-a zis Popescu.