Congresul Extraordinar al PMP desfășurat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, l-a reconfirmat pe europarlamentarul Eugen Tomac în funcția de președinte al partidului, funcție pe care o deținea de la începutului anului trecut, când a fost înlăturat din funcția de președinte Cristian Diaconescu.
„A fost ca întotdeauna. Extraordinar! Vă mulțumesc tuturor pentru încredere. PMP rămâne consecvent valorilor creștin-democrate, consolidând dreapta unită, în interesul tuturor românilor. Rămânem uniți. Continuăm împreună!”, a scris Eugen Tomac pe Facebook, imediat după ce a fost reales.
La lucrările Congresului au participat, cu statut de invitați, fostul premier Ludovic Orban, actualul lider al Forței Dreptei, și Vlad Botoș, vicepreședinte al USR, PMP intenționând să formeze cu aceste două partide un pol al dreptei care să fie o alternativă „la un PNL de stânga și un PSD al pensiilor speciale”, la alegerile din 2024.
De asemenea, Eugen Tomac a anunțat că, în perioada următoare, partidul va fuziona cu două formațiuni politice mai mici. „Nu întâmplător, am invitat reprezentanţii Partidului Naţional Ţărănesc Maniu – Mihalache, pentru că acest nucleu serios de oameni reprezintă adevărata fibră a PNŢCD, a oamenilor care au plătit puternic pentru convingerile pe care le-au avut. De aceea i-am invitat şi mă bucur că se alătură Partidului Mişcarea Populară şi vom avea acest subiect pe ordinea de zi a primului Consiliu Executiv Naţional. De asemenea, vreau să-i mulţumesc prim-vicepreşedintelui Partidului Ialomiţenilor, doamnei Ancuţa Toma, care este alături de noi, şi care vor veni în Partidul Mişcarea Populară”, le-a spus Tomac delegaților de la congres.
În condițiile în care liberalii guvernează din 2021 împreună cu social-democrații, într-un guvern de mare coaliție din care mai face parte și UDMR, opoziția de dreapta tinde să se cristalizeze într-o alianță între PMP, USR și Forța Dreptei care să se susțină reciproc la patru rânduri de alegeri care vor avea loc în 2024.
Președintele USR Cătălin Drulă afirma, în urmă cu două luni, că își dorește un asemenea pol alternativ la actuala guvernare, alianță în care partidul său să dea candidatul la postul de prim-ministru. „Vrem să facem în jurul USR această alternativă de dreapta adevărată. PNL nu mai e un partid de dreapta. Excludem de la această alternativă PNL, pentru că nu mai e un partid de dreapta. PNL este mai pesedist decât PSD”, spunea Drulă.
Totuși, relațiile dintre cele trei partide de dreapta aflate acum în opoziție nu au fost întotdeauna cordiale. Dacă PNL-ul, în perioada în care a fost condus de Orban, a încercat să-i țină aproape atât pe cei din USR, cât și pe cei dinn PMP, ultimele două formațiuni au avut diverse dispute care au atins punctul culminant la alegerile locale din 2020, când USR a condiționat colaborarea cu PNL, mai ales la București, de scoaterea din combinație a PMP.
Astfel, PNL și USR au prezentat candidați comuni la București, motiv pentru care cei de la PMP au prezentat propriul candidat la Primăria Generală, pe fostul președinte Traian Băsescu, însă scorul obținut de acesta nu a periclitat victoria lui Nicușor Dan în fața candidatului PSD, primarul în funcție Gabriela Firea.
De asemenea, după alegerile parlamentare din 2020, când PMP nu a reușit să treacă de pragul electoral de 5%, a urmat o perioadă de frământări interne care s-a soldat cu un puci împotriva președintelui Cristian Diaconescu, acesta din urmă iritând o mare parte a conducerii, mai ales după ce l-a invitat pe liderul AUR, George Simion, la o ședință a partidului în care acesta din urmă a propus fuziunea celor două partide.