News

PNL riscă să piardă șefia Camerei Deputaților, după demisia lui Orban. Care sunt variantele pe care le au liberalii

Triumful lui Florin Cîțu la Congresul PNL din 25 septembrie riscă să fie umbrit de un posibil eșec al liberalilor de a păstra funcția de președinte al Camerei Deputaților, după anunțul demisiei lui Orban.
27.09.2021 | 18:15
PNL riscă să piardă șefia Camerei Deputaților, după demisia lui Orban. Care sunt variantele pe care le au liberalii
PNL riscă să piardă șefia Camerei Deputaților, după demisia lui Orban. Care sunt variantele pe care le au liberalii
ADVERTISEMENT

Anunțul demisiei lui Ludovic Orban de la conducerea Camerei Deputaților pune noua conducerea a PNL în fața unui prim test, anume să reușească să păstreze această funcție pentru liberali.

Deși înfrânt la congres, prin anunțul demisiei Orban i-a dat practic un ultimatum de 15 zile lui Florin Cîțu fie să refacă coaliția cu USR-PLUS, fie să-și asume o alianță cu PSD.

În scenariul cel mai negru pentru PNL, a treia funcție în stat ar putea ajunge în mâinile social-democraților, fără ca măcar să aibă garanția că PSD ar putea salva guvernul Cîțu de la demitere prin moțiune de cenzură.

ADVERTISEMENT

Demisia lui Orban este deocamdată o simplă intenție

Deși Ludovic Orban și-a anunțat demisia de la șefia Camerei Deputaților imediat după congresul PNL, actul demisiei a fost depus nu la Parlament, ci la partid. Practic, demisia sa este, în momentul de față, fără nicio consecință juridică, Orban fiind de drept președinte al Camerei și în momentul de față.

Nu am depus demisia la Camera Deputaţilor, pentru că, dacă astăzi mi-aş fi dat demisia de la Cameră, cel mai probabil în situaţia politică în care ne găsim, ar fi putut ajunge preşedinte al Camerei Deputaţilor un PSD-ist şi nu vreau să fac niciun cadou PSD. Demisia mea nu este la dispoziţia domului Cîţu pe o perioadă nelimitată. În cazul în care, într-o perioadă de maximum 15 zile, ea nu va fi depusă la Camera Deputaţilor, mi-o voi depune eu personal”, a anunțat, luni, Ludovic Orban.

ADVERTISEMENT

Demisia depusă la partid este, paradoxal, atât un act de bunăvoință față de conducerea PNL, cât și un ultimatum. Dacă ar fi demisionat după procedura oficială, cu actul demisiei înregistrat la Parlament, ar fi declanșat automat procedura de alegere a unui nou președinte, într-un context în care liberalii nu au o majoritate care să le garanteze că viitorul președinte va tot de la PNL.

În schimb, ultimatumul constă în faptul că termenul de 15 zile îl silește pe Cîțu să clarifice poziția PNL în ce privește politica de alianțe a partidului, dacă nu vrea ca liberalii să piardă funcția: fie reface alianța cu USR-PLUS, iar majoritatea refăcută va vota un alt liberal pentru această funcție, fie ajunge la un acord cu PSD pentru ca PNL să desemneze noul președinte, caz în care alianța cu social-democrații va deveni evidentă.

ADVERTISEMENT

Cum va fi ales viitorul președinte

Regulamentul Camerei Deputaților, la articolul 21, alineatul 4, prevede patru situații de pierdere a calității de președinte al Camerei, printre ele aflându-se și demisia. La articolul 29 se spune că în trei dintre aceste situații, cu excepția revocării, se aplică prevederile articolului 22.

Însă acest articol dă posibilitatea ca orice partid parlamentar să depună candidaturi pentru ocuparea acestei funcții:

ADVERTISEMENT

(1) Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.
(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

PSD are șanse mai mari să obțină șefia Camerei

În configurația politică actuală a Camerei, sunt șanse mari ca într-un tur 2 să ajungă un candidat de la PNL și unul de la PSD. Liberalii au 93 de deputați, la care se adaugă voturile a celor 20 de reprezentanți ai UDMR. Este posibil să mai obțină 18 voturi de la minorități, deși nu este sigură că toate voturile acestora s-ar îndrepta către un candidat PNL. În total, în varianta optimă, ar fi 131 de voturi.

ADVERTISEMENT

PSD are 110 deputați și este posibil ca în turul II să obțină și voturile celor 30 de membri ai grupului AUR. Este puțin probabil ca cei 55 deputați USR-PLUS să participe la un  vot în care să aibă de ales între un  candidat PSD și unul de la PNL-ul condus de către Florin Cîțu. PSD și PNL își vor mai disputa voturile a patru deputați neafiliați.

Ca să obțină funcția de președinte al Camerei, PSD nu are nevoie să obțină voturile majorității deputaților, ci numai a majorității deputaților prezenți. Dacă își asigură sprijinul AUR, social-democrații și-ar asigura mai multe voturi decât ar putea obține candidatul liberal.

Delicata situație în care se află liberalii va fi analizată de către conducerea PNL în ședința de marți, de la ora 15.00. O manevră mai puțin ortodoxă pe care ar avea-o la îndemână ar fi să tergiverseze alegerea de către plen a unui succesor al lui Orban, prin desemnarea de către Biroul Permanent a unui vicepreședinte care să exercite cu titlu interimar atribuțiile președintelui Camerei Deputaților.

Trucul la care pot recurge liberalii

Manevra este posibilă întrucât Regulamentul nu prevede un termen clar pentru alegerea unui nou președinte în cazul unei demisii. Acest lucru s-a făcut deja la Senat în 2020. Când alegerea ca președinte al Senatului a lui Teodor Meleșcanu a fost declarată neconstituțională de către CCR, acesta a demisionat și l-a desemnat pe Titus Corlățean ca interimar până la alegerea unui nou președinte. După câteva luni, s-a retras și Corlățean, acesta desemnându-l pe Robert Cazanciuc drept interimar. Astfel, până la finele legislaturii nu s-a mai dat niciun vot în plen  pentru funcția de președinte.

Numai că aplicarea acestui plan la Cameră are două probleme. Prima este că depinde de bunăvoința lui Orban care să desemneze ca interimar pe singurul vicepreședinte PNL pe care îl are Camera, anume Florin Roman, unul dintre cei mai fervenți critici ai lui Ludovic Orban din ultima vreme.

Chiar dacă Orban ar fi dispus la această concesie, PNL nu are majoritatea în Biroul Permanent pe care o avea PSD la Senat în 2020 astfel că liberalii nu s-ar putea opune cu succes dacă Biroul va decide să pună pe ordinea de zi alegerea în plen a unui nou  președinte cu atribuții depline.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 854. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri