News

PNL și PSD își cheltuie subvenția bugetară pe presă și propagandă. „Sunt prea puțin interesate de politici publice și excesiv interesate de dinamica electorală”

În primele șase luni ale acestui an principalele partide aflate la guvernare și-au cheltuit cea mai mare parte a subvenției de la bugetul de stat pe presă și propagandă
06.08.2022 | 08:00
PNL si PSD isi cheltuie subventia bugetara pe presa si propaganda Sunt prea putin interesate de politici publice si excesiv interesate de dinamica electorala
Subvențiile pentru partidele politice au crescut din nou anul acesta. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat zilele trecute ultimul raport cu privire la modul în care partidele politice politice au cheltuit în primele șase luni ale anului banii primiți sub formă de subvenții de la bugetul de stat.

PNL și PSD, cheltuieli de propagandă

Deși an de an liderii politici aflați la guvernare promit că subvenția pe care partidele politice o primesc de la bugetul de stat nu va mai crește, anul 2022 arată o creștere substanțială a acesteia față de anul precedent. Astfel, față de prima jumătate a anului trecut, atunci când partidele au încasat peste 90 de milioane de lei, în 2022 suma a ajuns la 124 de milioane de lei. Cea mai mare parte a acestei subvenții a ajuns la cele două mari partide aflate la guvernare: PSD și PNL. Dacă social-democrații au primit 48 de milioane de lei, liberalii au trebuit să se mulțumească cu doar 40.

ADVERTISEMENT

Cea mai mare parte a acestor bani s-a îndreptat către „presă și propagandă”. Potrivit raportului AEP, din cele 48 de milioane primite de către PSD, partidul a cheltuit doar 36,3 milioane, dintre care 26,8 milioane au fost cheltuieli pentru presă și propagandă, reprezentând 73,8% din totalul subvenției cheltuite. Spre exemplu, cheltuielile de personal au fost doar 3,3 milioane de lei iar pentru organizarea activităților politice a fost necesară doar jumătate de milion de lei. PSD a raportat zero lei cheltuiți pentru deplasări în țară sau în străinătate. Potrivit Ziare.com, anul trecut PSD cheltuia pentru presă doar 2/3 din bugetul său, adică doar 15 milioane de lei.

În ceea ce-i privește pe liberali, din cele 40 de milioane primite în primele șase luni au cheltuit doar 24 (60%), cu cea mai mare parte din acești bani mergând tot către presă – 18 milioane de lei, sau 73% din suma cheltuită. Doar 1,1 milioane lei au mers pentru costurile de personal. Și pentru PNL suma alocată pentru presă reprezintă o creștere uriașă față de anul anterior, atunci când în prima jumătate cheltuielile pentru propagandă au fost de doar 8 milioane de lei.

ADVERTISEMENT

Situația este complet diferită la USR și total atipică la AUR. La USR marea majoritate a subvenției cheltuite, 11 milioane din 20 primite, a fost dedicată cheltuielilor de personal, către presă mergând doar 1,5 milioane de lei, sau 13% din sumele cheltuite. În ceea ce privește AUR, din totalul subvenției primite de 9,7 milioane de lei, partidul a cheltuit doar 30 de lei.

„Ideea inițială a fost bună și nu a fost una originală, foarte multe țări europene merg pe aceeași direcție, însă acum noi avem trei mari probleme cu această lege, sau trei mari direcții în care ideea care a stat la baza acestei reglementări, de a scoate banii negrii din politică, a fost pervertită. Prima e legată de sumele în sine, cât de mulți bani se duc spre partide, al doua e legată de echitatea împărțirii, pentru că primesc bani doar cele 5-6 partide parlamentare, ceea ce generează pe termen lung un fel de oligarhie politică, pentru că ceilalți vor fi excluși și a treia problemă este lipsa de transparență, pentru că nu știm exact ce fac cu acești bani.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește sumele în sine, momentul de cotitură a fost la începutul lui 2018, când, pe șest, la o altă lege a venit brusc un amendament din partea PSD, susținut de toată lumea, prin care s-a pus un plafon minim de 0,02% din PIB, ceea ce a dus la explozia sumelor destinate partidelor. Ulterior guvernele s-au dus și la plafonul maxim de 0,04%, dar deja acel plafon minim a dus la creșterea enormă a subvenției”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Astfel, dacă în 2008 partidele politice au primit subvenții totale de 8 milioane de lei, o sumă care a rămas constantă până în 2016, în 2018 suma a ajuns la 30 de milioane de lei iar în anul următor la 170 de milioane de lei. Maximul a fost atins în 2020, atunci când partidele politice au primit peste 252 de milioane de lei. Totul a fost posibil din cauza unui amendament depus de deputatul PSD, Mircea Drăghici, fostul trezorier PSD condamnat între timp pentru delapidarea subvențiilor primite de partid, amendament prin care procentul minim de 0,02% din veniturile bugetare a fost raportat la Produsul Intern Brut.

ADVERTISEMENT

Marius Ghincea, expert în politici publice și cercetător la Hertie School din Berlin, este de părere că unul din efectele pervertirii acestei legi, prin care, în teorie, partidele politice ar fi trebuit să-și dezvolte propriile think-tank-uri de unde să vină propuneri de politici publice, de analize, etc. este că pur și simplu partidele noastre nu au capacitatea de a promova astfel de propuneri. În opinia acestuia, ce putem observa, cu fiecare schimbare de guvernare, este prezența aproape constantă a acelorași politici, indiferent de partide.

ADVERTISEMENT

„Partidele politice românești sunt prea puțin interesate de politici publice și excesiv interesate de politică ca dinamică electorală. Nici unul din marile partide, inclusiv USR, nu are institute de politici publice, iar inițiativele legislative pe care aceștia le propun, inclusiv în programele electorale/de guvernare, sunt fie ad hoc, fără o structură coerentă între ele, fie pur și simplu slogan electoral, fără să aibă nimic în spate. Asta face ca atunci când se face rocada la guvernare, proiectele care rămân pe agendă sunt cele gândite de tehnocrații din ministere (unde mai sunt și oameni competenți, nu doar sinecuriști) care le împing constant, indiferent de cine guvernează. Miniștrii se schimbă cu viteza luminii, birocrații rămân”, a explicat Marius Ghincea.

Acesta subliniază că partidele noastre par mai degrabă interesate de ocuparea funcțiilor publice și nu de implementarea unei anumite politici publice. „Partidele românești sunt de tip “office-seeking”, nu “policy-seeking”, adică politicienii din componența lor vor funcții, nu sunt interesați și au rareori competența pentru a produce politici publice”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Profesorul Cătălin Avramescu susține că în urmă cu mai mulți ani fiecare mare partid avea un institut propriu – Institutul Gheorghe Șincai, al PSD, Institutul de Studii Populare și Institutul de Studii Liberale al PNL, că a existat chiar și o lege a think-tank-urilor partidelor dezbătută în Parlament dar care a fost trasă e linie moartă ulterior. Unul din motive, susține acesta, este faptul că partidele noastre pur și simplu nu au dorit să ajungă ancorate într-o anume ideologie care le-ar fi obligat și restrâns aria de măsuri.

„Mai este o problemă. Când ai o astfel de fundație intelectuală, înseamnă că îți pui problema identității tale ideologice. Adică dacă ai o fundație social-democrată, trebuie să spui niște lucruri social-democrate. Când ai o fundație liberală trebuie să ai niște activități care să susțină această identitate. Ori, marea problemă a partidelor noastre, pe care ei au rezolvat-o la modul cinic, este că această identitate ideologică le încurca teribil în această gimnastică care a ajuns să fie politica de coaliție din România”, a declarat, pentru FANATIK, analistul politic Cătălin Avramescu.

Sume uriașe pentru presă

Mai mult, partidele politice beneficiază de o altă prevedere, ce li se aplică doar lor, și anume posibilitatea de a păstra sumele necheltuite. Astfel, din subvenția publică, PNL a economisit până acum aproape 60 de milioane de lei, iar PSD peste 45 de milioane.

„Aici avem o altă excepție la lege, partidele sunt singurele organizații dintre toate instituțiile și organizațiile finanțate din bani publici care la sfârșitul anului au voie să păstreze banii necheltuiți. Toate instituțiile publice, cât și organizațiile care sunt subvenționate sau finanțate de la bugetul de stat, bisericile sau ONG-uri d exemplu, conform legilor fiscale dacă nu cheltuie banii până la sfârșitul anului atunci returnează la bugetul central. Partidele sunt singurele exceptate de la această regulă, economisind bani pe care îi folosesc apoi în anii electorali.

Trebuie subliniat că acești bani sunt separați de cheltuielile de campanie. Aceste sume sunt decontate separat. Subvenția se referă la cheltuielile în afara campaniei. Un partid care depune candidați în toate circumscripțiile la o rundă de alegeri și care trece de 3% poate să primească înapoi până la 8,5 milioane de euro. Asta pentru fiecare campanie. Dacă sunt patru campanii, așa cum va fi în 2024, deja suma va trece de 25 de milioane de euro de partid”, a subliniat sociologul Ovidiu Voicu.

Potrivit acestuia modul netransparent în care partidele cheltuie sumele destinate presei reprezintă un adevărat pericol la adresa democrației noastre. Acest fapt nu doar că are efectul de a slăbi încrederea în presă, dar prin faptul că unele teme de interes public lipsesc complet din atenția presei atunci când sunt nefavorabile guvernării ajunge să schimbe chiar natura dezbaterii publice și să afecteze direct programul și linia partidelor.

„Noi vedem că PNL și PSD alocă cei mai mulți bani către capitolul mass-media și propagandă, dar este singurul lucru pe care-l vedem, pentru că ei refuză să spună exact unde se duc banii. În Legea Audiovizualului se spune că în afara campaniei electorale, televiziunile nu au voie să primească bani de la partide. De exemplu, din informații care au apărut în presă anul trecut, am văzut că cel puțin PNL, că de acolo au venit informațiile, plătind spre exemplu 100.000 de euro pe lună către site-ul postului tv și nu către postul tv în sine, iar faptul că televiziunea are o abordare prietenoasă cu partidul e doar o coincidență.

E vizibil că partidele aflate la putere, această uriașă coaliție cu foarte mulți bani, cumpără mass-media. Dacă ne uităm la discuția publică despre legile securității, sau legile justiției, inclusiv cu criticile asociațiilor de magistrați – temele aceasta importante, criticile la adresa puterii nu au pătruns pe ecranele marilor televiziuni, adică de unde își iau informațiile majoritatea votanților. Nu au fost discuții despre legile securității, e un fapt. Și apoi am avut o situație bizară, când a apărut președintele Iohannis, să spună că totul e în regulă cu aceste legi. Dar până atunci ele nu apăruseră pe post, adică cineva care se informa doar de la televiziunea respectivă, și cunosc astfel de oameni, nu știa despre ce vorbește președintele, pentru că nu auzise de subiect.

Apare această manipulare a agendei publicului, care este setată conform intereselor politice, care până urmă dăunează democrației. În ziua de azi, alegerile nu se mai fură la urne, în ziua votului. Alegerile se fură prin manipulare, prin informare limitată, greșită – care apoi de bună voie merg și votează așa cum își doresc cei aflați la putere”, a mai declarat Ovidiu Voicu, pentru FANATIK.