PNL și PSD se bat pe paternitatea A7. Autostrada Moldova nu a fost dorită de niciunul dintre marile partide

Autostrada care va străbate Moldova de la nord la sud și va ajunge la București este un proiect de infrastructură recent, care nu a fost luat în calcul în timpul guvernărilor PSD sau PNL, studiul de fezabilitate pentru construcția A7 fiind cerut abia în 2016, în timpul guvernului tehnocrat condus de către Dacian Cioloș.

Cine a pus A7 pe hartă

Într-o conferință de presă susținută la Suceava, premierul Nicolae Ciucă s-a referit la începerea lucrărilor la Autostrada A7 Ploiești-Focșani-Bacău-Suceava, iar la finalul declarațiilor, secretarul general al PNL Lucian Bode i-a șoptit șefului său, fără să-și dea seama că microfoanele sunt încă deschise, mesajul pe care primul-ministru trebuie să-l dea de fiecare dată când vorbește de acest proiect: „Deci, încă o dată: noi am pus A7 pe hartă.”

După ce instructajul făcut premierului de către subordonatul său a apărut în presă, a sărit și europarlamentarul PSD Dragoș Benea încercând să tragă spuza pe turta partidului său. „Suntem în coaliţie, însă realitatea se cere repusă în drepturi, în conformitate cu istoria faptelor aşa cum ele au fost şi nu cum doresc unii să le denatureze astăzi, de la Suceava sau, de ce nu, de la Sălaj. Autostrada A7 a fost pusă pe hartă, la propriu, de guvernarea social-democrată (2017/2019), care – în mandatele premierilor Mihai Tudose şi Sorin Grindeanu – a pornit proiectarea pe toate tronsoanele şi sectoarele acestei autostrăzi. Iar acest fapt e verificabil şi, totodată, incontestabil”, a scris Benea pe Facebook.

Însă ceea ce este „verificabil și, totodată, incontestabil” este faptul că cele două partide, timp de decenii întregi, nici măcar nu s-au obosit să le promită moldovenilor că le vor face autostradă. Inițiativa A7 nu a aparținut nici PNL, nici PSD care până acum șase ani nu au făcut niciun pas concret pentru a construi infrastructura rutieră care să scoată Moldova din subdezvoltare. Asta cu toate că de multă vreme E85 era cunoscut drept cel mai periculos drum din România, inclusiv din cauza supraaglomerării sale.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Autostrada Moldova, o idee abandonată de PNL

Alianța PNL-PD a ajuns la guvernare în 2004 promițând inclusiv construirea unor autostrăzi. Dar nu și pentru moldoveni, întrucât singurul proiect de infrastructură menționat în programul de guvernare al cabinetului Tăriceanu care urma să treacă prin Moldova era o autostradă între București și Focșani, iar de acolo extinsă către Albița pentru crearea unei legături cu Republica Moldova. Practic, nordul Moldovei de dincoace de Prut ar fi rămas în continuare rupt de restul țării.

Abia în 2008 proiectul unui drum de mare viteză care să lege București de Iași a apărut în programul electoral cu care PDL s-a prezentat atunci în alegeri, însă aceasta era doar o parte din momeala fluturată prin fața electoratului. „Proiecţia nostră este de 834 de kilometri de autostradă, cu menţiunea că cel mai important tronson de autostradă va fi Autostrada Transilvania. În perioada 2009-2012, vom face 245 de kilometri din Autostrada Transilvania, iar în 2013 va fi finalizat întreg proiectul”, spunea Emil Boc, actual primar liberal de Cluj. Bineînțeles că promisiunile au fost uitate, mai ales după ce au apărut primele semne ale recesiunii economice.

Când a devenit prim-ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, ieșean de obârșie, a revizuit harta astfel încât minciuna să fie mai puțin stridentă: singura tronson de autostradă din Moldova urma să fie cel dintre Iași și Târgu-Mureș, ca parte a A8 sau Autostrada Unirii.

PSD nu a vrut o autostradă directă între București și Iași

Nici PSD nu a părut interesat să facă un drume de mare viteză pe axa nord-sud al Moldovei. În 2013, guvernul Ponta preconiza construirea unei autostrăzi pe traseul Brașov-Bacău-Iași. Între Buzău și Bacău urma să fie construit doar un drum expres, iar proiectul autostrăzii dintre Iași și Târgu-Mureș a fost abandonat. Un an mai târziu, în octombrie 2014, tot guvernul Ponta prezenta Master Planul General de Transport în baza căruia România urma să obțină finanțare europeană pentru unele proiecte de infrastructură. În ce-i privește pe moldoveni, a rămas cum se stabilise cu un an înainte, fiind anunțate, drept consolare, câteva drumuri expres precum Bacău-Suceava, Bacău-Piatra Neamț sau Suceava-Siret.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Chiar și așa, până la demisia lui Victor Ponta din funcția de prim-ministru în noiembrie 2015, nu s-a făcut niciun pas concret în direcția acestor proiecte de infrastructură pentru Moldova. Varianta unei autostrăzi care să lege direct Capitala de orașele mari din nordul Moldovei a fost luată în calcul abia în 2016, în timpul guvernului Cioloș. Tot atunci, șeful CNAIR de atunci, Cătălin Homor, a anunțat lansarea licitației pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii Ploiești-Focșani-Bacău.

Un proiect demarat sub presiunea opiniei publice

Din acel moment abia, autostrada Moldova a rămas printre proiectele mari de infrastructură. Chiar și așa, după revenirea PSD la putere lucrurile s-au mișcat greu. Abia în 2018 a început realizarea efectivă a studiului de fezabilitate. Între timp, moldovenii au început să dea semne că și-au pierdut răbdarea cu cei care populau instituțiile statului de la București. Organizații ale societății civile din Moldova s-au reunit în Asociația „Moldova vrea autostradă” care chiar a organizat proteste de stradă.

Omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi a pus guvernul PSD într-o situație delicată atunci când a construit, în martie 2019, „primul metru de autostradă”, ca un gest de condamnare a indiferenței potentaților din Capitală față de una din provinciile istorice ale țării.

Iar la trei ani de la acel moment, când finalmente au început lucrările pentru A7, cele două mari partide încearcă să prostească electoratul din Moldova arogându-și meritele pentru un proiect a cărui paternitate nu le aparține și pe care au binevoit să-l demareze efectiv doar puși sub presiune.