PNL-USR PLUS-UDMR, la 9 luni de guvernare. Care sunt gafele care i-au enervat pe români

Pentru că în curând se vor împlini 9 luni de guvernare, un bilanț al coaliției PNL-USR PLUS-UDMR este inevitabil. Acest termen este, însă, bineînțeles, simbolic, o viață mai bună pentru români neputând să se “nască” precum s-ar trezi la viață un nou-născut.

Cu toate acestea, fie el și simbolic, acest termen este suficient pentru a ne da seama unde se află coaliția de conjunctură în raport cu așteptările românilor. Iar termenii de referință sunt cât se poate de banali, mai precis chiar promisiunile făcute de politicienii celor trei formațiuni la debutul guvernării.

În cele 9 luni de guvernare, prin urmare, românii obișnuiți au contorizat principalele capitole la care actuala coaliție de guvernare nu a performat, notând, totodată, și principalele gafe pe care le-au făcut decidenții.

În ciuda promisiunilor făcute, românii trăiesc tot mai prost

Primul capitol de la care opinia publică poate începe să facă o evaluare este mereu același: nivelul de trai. Iar aici, în ciuda credinței domnului Florin Cîțu că românii au salarii de 3000 de euro, iar ponderea celor care au salarii de peste 1000 de euro este în creștere, adevărul este că aceștia trăiesc tot mai prost.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Inflația ajunsă la un nivel-record nu face de altfel altceva decât să confirme acest lucru, reflectându-se în prețurile tot mai mari pe care românii le plătesc pentru bunurile de larg consum. Practic, se poate spune că sunt foarte puține bunurile sau serviciile care să nu se fi scumpit, dintre acestea putându-se enumera doar cele oferite de operatorii de date, ori bunuri precum anumite categorii de legume, deși este adevărat că foarte puține.

Mai mult, după cum o arată scumpirile recente la serviciile de transport public, instinctul primar al coaliției aflate la guvernare nu a fost nicidecum acela de a le oferi românilor un trai mai bun, ci de a lua decizii fără impact imediat asupra calității vieții acestora, cum ar fi demolarea chioșcurilor de la metrou.

Foarte important de remarcat, însă, este mai ales faptul că nivelul de trai al românilor se deteriorează în ciuda faptului că actualul premier al țării este specialist în finanțe.

Desființarea Secției Speciale, marea nereușită la capitolul Justiție

O altă nereușită majoră a coaliției de guvernare, în ciuda promisiunii de a onora acest lucru, este desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Deși se află printre principalele motive care țin în loc accederea țării noastre în spațiul Schengen, acest subiect trenează, însă, în continuare, formațiunea USR PLUS acuzând partenerii de coaliție că nu au voință politică pentru rezolvarea situației.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Problema cea mai mare este însă aceea că populația a obosit să îi fie servite astfel de explicații, dorind să vadă, în schimb, rezultate concrete. Iar cum, pe această speță, nu se întrevede prea curând o rezolvare, este rezonabil să tragem concluzia că va reprezenta, cel mai probabil, piatra de moară a actualei coaliții de guvernare.

Ceea ce nu înseamnă, însă, că, exceptând subiectul SIIJ, justiția românească funcționează ca unsă. În acest sens, tergiversarea incredibilă a dosarului 10 august, arată, practic, neputința statului român de a-și servi cetățenii.

Românii se simt amenințați nu numai de infractori, ci și de urși

Dacă subiectul justiției este oarecum clar, iată că nici în ce privește Internele lucrurile nu stau mult mai bine. Explozia de evenimente și fapte antisociale este tot mai vizibilă, de altfel, în ultimul timp, iar dosarele importante rămase fără răspuns se tot înmulțesc.

În acest sens, intervenția eșuată a Poliției în operațiunea de salvare a celor doi muncitori care renovau un apartament la Onești, este strigătoare la cer, demisia Ministrului de Interne fiind un gest de bun-simț în urma unui astfel de eveniment. Iar acesta nu este decât unul dintre exemplele în acest sens.

Iată însă că românii au ajuns să se teamă nu doar de infractorii tot mai vizibili și mai neînfricați, ci și de urșii care au ajuns să le invadeze orașele. Și, la fel ca în cazul Secției Speciale, și în acest caz românii s-au săturat ca factorii decizionali implicați să arunce vina unii asupra celorlalți, încercând să stabilească cui ce răspundere îi revine.

Și aici, prin urmare, se poate spune că Ministerul Mediului, reprezentat de un ministru al UDMR, eșuează în a le oferi românilor siguranța ori garanția că este stăpân pe situație. Ba, dimpotrivă, impresia pe care o creează este exact contrarie.

“Alba-neagra” cu bani europeni: uite PNRR-ul, nu e PNRR-ul

O discuție aparte când vine vorba despre performanțele actualei coaliții de guvernare se referă la celebrul PNRR, în cadrul căreia România ar trebui să primească 29,2 miliarde de euro.

Acesta, însă, în ciuda insistențelor ministrului Cristian Ghinea, se prelungește la infinit, un număr de 12 state europene din cele 27 având deja aprobate planuri de finanțare similare.

De asemenea, trebuie menționat faptul că specialiștii Comisiei Europene au criticat în repetate rânduri documentul, arătând neseriozitatea acestuia, ba chiar, în unele cazuri, metodologia de calcul complet absentă.

Acest tip de afirmații economice fără acoperire au ajuns de altfel la o culme chiar în ziua de joi, 12 august, când premierul Florin Cîțu s-a lăudat cu faptul că cifra de afaceri din industrie a crescut cu 26% în primele 6 luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, în vreme ce producția industrială a crescut cu 16% în aceeași perioadă de timp și față de același reper.

Firește, acest lucru a atras ironiile internauților, aceștia acuzându-l pe Florin Cîțu că este decuplat de realitatea vieții omului de rând în momentul când face astfel de afirmații.

Coaliția “de strânsură” adună puține bile albe

A face o evaluare de etapă a coaliției strânse anume pentru a umple golul de guvernare lăsat de o reprezentare slabă la vot, nu înseamnă însă a nu observa și lucrurile bune, atâtea câte sunt.

Dintre acestea trebuie remarcate încercările (reușite) ale ministrului Economiei, Claudiu Năsui, de a epura așa-numiții “administratori speciali” de la Uzina Mecanică Plopeni și Uzina Mecanică București, dar și, anterior, de la producătorii de tehnică militară Tohan S.A. și Carfil S.A.

De asemenea, deși mai degrabă ștearsă, prestația Ministrului Sănătății, Ioana Mihăilă, este, din fericire, cel puțin lipsită de evenimentele nefericite care se țineau lanț pe acest portofoliu în trecut.

Nu în ultimul rând, Cătălin Drulă, ministrul unuia dintre cele mai complicate domenii din România, se bucura, până nu demult, de o imagine deosebit de bună în ochii opiniei publice, numele său vehiculându-se inclusiv la candidatura pentru șefia USR PLUS, din toamnă. Chiar în momentul vizibilității sale maxime și a percepției sale publice cele mai bune, scandalul protejării șefului CFR Ovidiu Vizante i-a zdruncinat însă grav credibilitatea.

După 9 luni de guvernare, prin urmare, coaliția PNL-USR PLUS-UDMR strânge, din păcate, mai multe bile negre decât bile albe. Iar capacitatea de a inversa acest trend în scurtul timp rămas până la momentul scadenței, îi revine în totalitate.