Cel mai dificil scenariu pentru România pare să se confirmă odată cu criza Groenlandei din interiorul NATO. Tensiunile dintre Uniunea Europeană și America lui Trump erau previzibile, iar analiștii politici au subliniat încă de anul trecut, odată cu alegerea lui Trump, că pentru București navigarea unui posibil conflict dintre cele două puteri se va dovedi o misiune dificilă. Amenințările lui Trump la adresa Danemarcei reprezintă însă un punct maxim al tensiunilor, iar Nicușor Dan pare să fi ales deja o strategie pentru România.
Liderii prezenți în aceste zile la Davos, unde președintele Nicușor Dan a refuzat să se ducă, au declarat că toate discuțiile sunt dominate de o singură temă: Groenlanda. Marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Washingtonul să nu se amestece în treburile Groenlandei și a declarat că răspunsul Europei la amenințările președintelui Donald Trump va fi „de neclintit”.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, von der Leyen a afirmat că suveranitatea teritoriului danez autonom este „nenegociabilă”, în ciuda promisiunilor repetate ale lui Trump de a-l cumpăra sau anexa.
„Răspunsul nostru va fi ferm, unit și proporțional”, a declarat von der Leyen, adăugând că UE va manifesta „solidaritate deplină” față de Groenlanda. Mai mult, politicianul german, fost ministru al apărării, a indicat că Europa trebuie să se pregătească de un viitor fără SUA. „E timpul să construim o Europă nouă, independentă. Nostalgia nu aduce înapoi vechea ordine mondială”.
În singurul său mesaj public pe această temă, președintele Nicușor Dan a îndemnat la calm și la reluarea discuțiilor diplomatice între partenerii NATO. Așa cum a interpretat consilierul său pe probleme externe, președintele României „și-a exprimat solidaritatea cu ambele părți”.
Președintele Nicușor Dan a fost criticat dur pentru poziția publică avută pe subiectului Groenlanda de către unele voci care au caracterizat poziția sa ca fiind una ambiguă moral în contextul în care noi spunem că suntem solidari și cu un stat care dorește să preia un teritoriu suveran cu cetățeni europeni. Politologul Răzvan Petri este de părere că președintele transmite astfel un mesaj prin care arată că România nu este un stat pe care te poți baza, fiind gata să rupă solidaritatea europeană.
În opinia acestuia viitorul economic și de securitate al României este doar alături de Uniunea Europeană, subliniind că sub președintele Donald Trump garanțiile de securitate oferite de SUA sunt lipsite de credibilitate.
„Ideea este de a accepta o decuplare treptată. Nu cred că e nevoie de o abordare mai dură în relațiile cu SUA, ci mai degrabă, să nu ne fie frică să ne exprimăm solidaritatea față de aliații europeni. În vreme ce garanțiile de securitate oferite de SUA nu mai au aceeași credibilitate, noi ne vom baza pe europeni. În acest context nu-i putem face suspicioși că România va sparge solidaritatea europeană. Noi suntem printre puținele state UE care nu și-au exprimat solidaritatea față de Danemarca. Eu cred că trebuie să fim curajoși în exprimări și să fim solidari cu UE. Avem exemple de stat mai mici, cum sunt statele baltice, mult mai expuse pericolului rusesc, care și-au exprimat public solidaritatea cu aliații europeni.
Problema cu poziționarea actuală, care merge mai mult spre Washington, ignoră faptul că SUA sunt acum un actor imprevizibil și foarte tranzacțional. Nu știm dacă vom avea puterea economică să facem față cererilor SUA, chiar cum a fost și cazul cu acel consiliu de securitate. Pe de altă parte, această poziționare îi face suspicioși pe aliații europeni. De ce România nu se solidarizează? Această poziționare ne împiedică să fim în nucleul dur, să fim la masa deciziilor la care vrem să fim”, a declarat politologul Răzvan Petri, pentru FANATIK, subliniind că UE devine un pol de putere și că strategia corectă în relația cu Trump este una de putere, dovadă cazurile Braziliei sau Chinei, care au negociat cu SUA de pe poziții de putere.
„Astăzi SUA și NATO nu mai garantează nimic, dar UE devine un furnizor de securitate și prosperitate, un apărător al unei ordini internaționale care îi este benefică și României. Toate premisele politicii externe ale României s-au dizolvat în ultimul an”, a subliniat Răzvan Petri.
Strategia de securitatea elaborată de președintele Dan vorbește în continuare de importanța parteneriatului strategic al României cu SUA. Asta deși documentul a fost elaborat doar în urmă cu câteva săptămâni, adică după nenumărate amenințări făcute de Donald Trump la adresa NATO și după o perioadă în care agenda sa tranzacționistă a devenit clară. „Poate renunța România la parteneriatul strategic cu SUA. „Această Strategie dă o importanță covârșitoare și Parteneriatului Strategic cu SUA, pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României”, se arată în Strategia de apărare a țării pe 2025-2030.
Unele voci, în special din zona de securitate, au salutat însă poziția președintelui, spunând că România nu are anvergura de a se implica într-o temă de securitate atât de sensibilă unde se confruntă interesele SUA cu cele ale Europei.
„Foarte bună poziția echilibrată a președintelui Nicușor Dan pe extern în ultima săptămână. Nu e momentul să o facem pe-a comunicatorii, având în vedere cine suntem și ce putem. Stăm bine, având în vedere cât e de bulversat totul pe afară. Suntem în UE, apoi în NATO si apoi avem parteneriatul cu USA (nu cu Trump) și cred că acest lucru contează acum. În această ordine”, a scris pe pagina sa de Facebook Radu Ștefăniță, fost în securitate națională, fost colonel în cadrul SRI.
Acesta a notat că luni președintele Nicușor Dan a avut o întrunire la Cotroceni cu generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și al Comandamentului European al Armatei SUA. „Obiectivul României prioritar este de a găzdui și a asuma conducerea Comandamentului grupării de forțe navale pentru Marea Neagră al NATO, începând cu anul 2028. E un scop strategic nu doar pentru noi, ci și pentru Republica Moldova”, a mai scris acesta.
Tot din zona de informații, o altă opinie este că președintele Nicușor Dan trebuia nici să nu se pronunțe public pe această temă. Profesorul Cristian Barna, fost rector al Academiei Mihai Viteazul, este de părere că țara noastră trebuia să rămână într-un mesaj oficial al NATO, fără a-și asuma deschis o tabără, notând că nu toate statele europene s-au pronunțat public pe această temă.
„România nu trebuie să facă balansul ăsta, între SUA și Europa. România trebuie să tacă inteligent în povestea asta. În primul rând nu ne-a întrebat nimeni, nimeni nu i-a cerut României o poziție cu privire la Groenlanda în context internațional. Nu ne-a întrebat nimeni oficial și nu aveam nicio obligație să spunem ceva. Noi oricum nu spune nimic în cazul Ucrainei, unde avem un interes de securitate regional.
În plan extern, România nu trebuia să aibă nicio părere despre Groenlanda. Dacă va fi nevoie vreodată, România se poate poziționa exact în spiritul a ceea ce a spus Mark Rutte în urmă cu câteva zile. NATO, ca organizație de securitate colectivă, poate să își sporească prezența acolo – Sentinela Arctică – și România să facă parte din această misiune. Dacă face NATO o misiune, e clar că și SUA vor fi acolo. Rutte încearcă să împace și capra și varza și să-l convingă pe Trump să accepte o misiune a NATO, condusă de SUA cel mai probabil, este extraordinar pentru România”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
După ce duminică Donald Trump a anunțat tarife vamale suplimentare pentru țările care se opun preluării Groenlandei la nivelul liderilor europeni s-au format două școli de gândire. Prima, în care se regăsește și secretarul general al NATO, dar și Georgia Meloni, urmărește continuarea eforturilor diplomatice pe lângă Trump pentru a-i intra în grații. În opoziție, acum unde se regăsesc state precum Germania, Franța, statele nordice – vor o poziție dure a Europei, care să impună costuri reale administrației Trump. Este modelul China sau Brazilia în relația cu SUA.
Profesorul Cristian Barna subliniază însă că România nu se găsește încă în poziția de a alege între parteneriatul cu SUA și interesele de securitate și economice din UE. Mai mult, el arată că SUA are interese clare de securitate în țara noastră. Mai mult, România trebuie să privească și dincolo de mandatul lui Trump.
„Într-o imagine mai largă pare că trebuie să ne poziționăm, dar nu scrie nimeni că parteneriatul nostru strategic cu SUA este incompatibil cu restul obiectivelor de politică externă – nici în strategia lor, nici în strategia noastră. Atât cât avem obiectivul comun de descurajare a Federației Ruse la Marea Neagră nu suntem în situația de a vedea un conflict între aceste obiective.
SUA nu pot renunța acum la scutul antirachetă din Europa, care are componente pe teritoriul României. Din perspectiva pragmatică – România are două interese principale: ca Ucraina să reziste și ca Republica Moldova să nu fie amenințată. În ambele, poziția României este că SUA reprezintă forța de descurajare a orice agresiune în zonă.
Poziționarea României nu trebuie să aibă loc acum. Dacă Trump nu se va domoli în curând, trebuie să ne uităm cu atenție la alegerile intermediare din noiembrie, când e posibil ca democrații să obțină majorități în ambele camere. Un Congres democrat i-ar bloca politicile lui Trump. Vă asigur că NATO va rezista. Au mai fost discuții și înainte de Haga, e un discurs care nu e de ieri și azi, dar alianța a rezistat, iar a scoate SUA din NATO nu e decizia lui Trump, este decizia Congresului american”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK, subliniind că principalele contracte de armament ale României, cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari, sunt în prezent desfășurate cu SUA.
În zona de intelligence există și voci care recomandă o atitudine combativă a UE în fața agresiunii SUA. Iulian Fota, fostul consilier pe securitate al președintelui Băsescu, a scris pe Facebook că „mai bine escaladare decât ezitare”, declarând că aderă la poziția exprimată de Geopolitical Dispatch pe tema Groenlanda.
„Europa trebuie să acționeze acum pentru a schimba calculul adversarului. În prezent, presupunerea de la Washington este probabil că Europa va protesta, va negocia și, în cele din urmă, va accepta situația. Această presupunere trebuie demontată înainte de a se transforma în acțiune. Acest lucru necesită unitate vizibilă, pregătiri defensive credibile și o semnalizare clară a faptului că costurile coerciției vor fi reale și durabile”, se arată în analiza citată de Fota.
De altfel, există tot mai mulți analiști politici care susțin că singura strategie pentru Europa este o confruntare cu administrația Trump. Cel mai recent exemplu este cunoscutul profesor Francis Fukuyama. „Trump este un tiran care vrea să domine pe toți cei din jurul său. A încerca să-l potolești cu concesii este o misiune imposibilă. El disprețuiește slăbiciunea. Ca american, le spun prietenilor mei europeni: nu cedați. A-l potoli pe Trump cu lingușeli a eșuat și trebuie să înceteze”, a spus acesta într-o postare pe X.
Poate însă cea mai spectaculoasă metaforă a venit de la guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, care l-a comparat pe Trump cu un T-rex. În același timp, liderul democrat i-a numit pe liderii politici, americani și europeni, care au încercat să-i intre în grații lui Trump drept patetici.
„Nu pot accepta această complicitate a oamenilor care se lasă învinși. Mă refer la înmânarea coroanelor, a premiilor Nobel care sunt acordate. Este pur și simplu patetic. Și sper că oamenii înțeleg cât de patetici arată pe scena mondială”, a spus Newsom, pentru Politico.
„Trump este un T-Rex. Ori te împrietenești cu el, ori te devorează, una din două, și trebuie să îi faci față”, a continuat el, spunându-le europenilor să „rămână puternici și uniți. Eu reprezint cel mai anti-Trump stat din America. El a fost în război cu statul meu. Și el răspunde la forță, nu la slăbiciune. Punct. Forță. Nu ofer sfaturi europenilor. Sunt un american care practică ceea ce predică și cred că aceasta este o abordare puțin mai eficientă decât concilierea, care nu duce nicăieri”, a mai spus Newsom, unul dintre potențialii candidați democrați la alegerile din 2028.