News

Poate România salva Republica Moldova în fața șantajului Gazprom? „Miza este mult prea mare ca să n-o facem”

După ce Gazprom a redus cu 30% cantitatea de gaze naturale livrată Chișinăului, premierul Ciucă a promis ajutorul României
05.10.2022 | 14:23
Poate Romania salva Republica Moldova in fata santajului Gazprom Miza este mult prea mare ca sa no facem
Maia Sandu, Nicolae Ciucă, Gazprom. Colaj Fanatik/ Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

La începutul acestei luni Gazprom a anunțat autoritățile de la Chișinău că va reduce livrările de gaze naturale cu 30%, punând Republica Moldova în situația dificilă de a căuta să acopere diferența din achiziții noi sau din rezerve.

Ajutorul României și șantajul Gazprom

Zilele trecute autoritățile de la Chișinău anunțau că în cazul în care Gazprom, care nu confirmase încă livrările pentru luna octombrie, oprește complet livrările de gaze naturale, Republica Moldova ca trebui să apeleze la cele 35 de milioane de metri cubi din rezerva de stat, depozitate în România, cantitate care ar fi ajuns consumului intern doar pentru o perioadă de zece zile. În final, compania de stat MoldovaGaz a primit confirmarea parțială de la gigantul rus pentru livrarea unui volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi, cu 30% mai puțin față de necesarul de 8,06 milioane de metri cubi de gaze.

ADVERTISEMENT

Faptul că această reducere de aproape o treime vine în urma unei alte reduceri cu 30%, operată în octombrie 2021, pune Republica Moldova într-o situație mai mult decât delicată ce amenință securitatea regională. De altfel, situația a devenit atât de critică încât la București, în spațiul public, au început să apară apelurile pentru o acțiune în sprijinul Chișinăului.

A fost mesajul public al președintelui USR, Cătălin Drulă, care a susținut că Vladimir Putin, „strânge Republica Moldova într-o menghină”, iar autoritățile de la București „lasă Chişinăul să fie ostaticul unui regim fascist”. „În fiecare an, România consumă în general circa 12 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale. 9 miliarde mc este, de regulă, producţia internă de gaze a României. Prin comparație, Republica Moldova are nevoie de circa 1 miliard mc anual, adică doar aproximativ 8% din ce consumă populaţia şi industria României. 5% din consumul nostru anual de gaze ar ajuta o ţară să aibă un viitor stabil şi să se elibereze din ghearele unui dictator scelerat. De partea României, în sfârşit am arăta că suntem lideri regionali în materie de securitate”, a transmis liderul USR.

ADVERTISEMENT

Și think-tank-ul EFOR a transmis o scrisoare deschisă decidenților de la București prin care li se cere să semneze în mod urgent un contract de asistență energetică cu Moldova, „măsură din care România va beneficia politic, strategic, dar și economic”. „Un contract de livrare de gaze pentru Moldova va avea o importanță istorică nu doar pentru statul vecin, dar și pentru securitatea întregii Europe, întrucât va genera o înfrângere strategică pentru Rusia”, se arată în documentul citat.

Premierul Ciucă promite ajutorul Românei

Premierul Ciucă a declarat luni că România poate oferi Republicii Moldova un maxim de cinci milioane de metri cubi pe zi, aceasta fiind cantitatea maximă pe care și-o permite România în acest moment. „Au nevoie de 150 de milioane de metri cubi. Mai trebuie să vedem ce cantităţi putem să asigurăm în perioada imediat următoare, (…) dacă reuşim să avem semnate contracte pentru perioada de iarnă, pentru a menţine echilibrul în sistem şi pentru a avea cantităţile necesare în zilele de temperaturi joase, putem să asigurăm cantitatea respectivă. Noi putem să asigurăm către Republica Moldova acea cantitate pe conducta Ungheni – Ungheni şi acoperă, dar nu necesarul de care are nevoie, cinci milioane de metri cubi putem să dăm pe zi, dar nu mai mult”, a spus șeful guvernului.

ADVERTISEMENT

De altfel și ministrul infrastructurii din Republica Moldova, Adrei Spînu, a precizat că în următorii ani, România ar putea deveni principalul furnizor de gaze naturale pentru Chișinău. „Înţelegem că şi colegii din România au avut provocări cu livrările de gaze pentru această iarnă, însă noi suntem optimişti, ţinând cont că s-au început anumite proiecte de exploatare suplimentare a rezervelor de gaz din România şi respectiv, cred că este foarte realist ca în următorii ani să avem un contract cu România”, a declarat Andrei Spînu.

Experții în energie sunt de părere că România își permite acest ajutor pentru Republica Moldova, un ajutor care este justificat atât pe considerente morale cât și practice, stabilitatea politică de la Chișinău fiind unul dintre obiectivele strategice ale țării noastre. Aceștia subliniază însă că lucrurile rămân complicate pentru România în ceea ce privește asigurarea cantităților de energie, prioritatea autorităților trebuind să fie investițiile care pot asigura creșterea producției de gaze naturale.

ADVERTISEMENT

„Un astfel de ajutor ar fi suficient pentru malul drept, adică pentru Republica Moldova fără Transnistria, și oricum inter-conectorul Iași-Ungheni era făcut pentru a acoperi nevoile malului drept. Declarația premierului Ciucă e un lucru foarte bun, pentru că asta înseamnă că se gândește cineva din Guvernul României la Moldova. Eu cred că putem să ne permitem asta, adică miza este mult prea mare ca să n-o facem și, în același timp, noi suntem producători de gaze, cererea a scăzut foarte mult, mai ales pe partea de consum industrial. Sigur, nu ne va fi ușor nici nouă, însă avem o obligație morală și, în plus, stabilitatea politică din Moldova este unul din obiectivele noastre strategice ca țară. Interesul strategic al României este ca Moldova să nu rămână în frig și beznă iarna asta.

Cam tot consumul malului drept ar fi undeva la 5-8% din cât consumăm noi, și chiar cred că ne permitem asta. Noi, până la urmă, o să avem acces la gaze și prin coridorul sudic, adică lucrurile se mai îmbunătățesc aici un pic, dar cred că noi ar trebui oricum să mai facem niște lucruri, în special pentru o perspectivă mai lungă. Principala prioritate, după mine, dacă aș fi în locul ministrului energiei, ar fi să împing Romgaz să facă investiția de la zăcământul de la Caragele, care ar putea să intre în producție într-un an de la începerea investiției. Până la urmă noi trebuie să acceptăm că nu va mai exista gaz rusesc nicăieri în regiune”, a declarat, pentru FANATIK, Otilia Nuțu, expertă în energie în cadrul EFOR.

Transnistria și limitele șantajului Gazprom

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolyak a declarat săptămâna trecută că țara sa va livra mai multă energie electrică în cazul în care vor fi oprite livrările de la centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă moldoveană Transnistria, care funcționează pe bază de gaz rusesc.

„Acest lucru [ajutorul cu energie electrică] este incontestabil. Cu toate acestea, pentru noi, este o chestiune de principiu. Este o chestiune legată de atitudinea noastră umană, absolut binevoitoare față de partenerii și vecinii noștri”, a declarat Pololyak. În prezent, Republica Moldova obține 67% din energia electrică de la centrala de la Cuciurgan, în timp ce 33% provine din Ucraina.

Dionis Cenușă, expert în politică externă, este de părere că în contextul disputei cu privire la datoria de 700 de milioane de dolari a MoldovaGaz către Gazprom, Rusia a decis să își înăsprească tonul înainte de sezonul rece. „Aceasta este destul de convenabil pentru a destabiliza Moldova. Tarifele au crescut de 7,5 ori și acum sunt proteste organizate de grupuri cleptocratice. Acest lucru face Moldova foarte vulnerabilă la lipsa de gaze sau la prețuri mari la gaze”, a susținut acesta, subliniind că marea majoritatea a mogulilor și liderilor politici care susțin aceste proteste sunt anchetați pentru fapte de corupție.

Pe de altă parte, tot Dionis Cenușă a subliniat într-o amplă analiză că autoritățile de la Chișinău au totuși un atu important în relația cu Moscova. Astfel, potrivit acestuia, autoritățile moldovenești au transmis că, dacă Rusia va înceta furnizarea de gaze, își vor tăia propria ramură de sub picioare, lăsând regiunea transnistreană fără gaze. Acest lucru va paraliza economia regiunii și va afecta legitimitatea elitelor politice și militare din regiune, inclusiv capacitatea de instruire a forțelor sale militare staționate acolo (aproximativ 1.000 de soldați).

Reprezentanții guvernului de la Chișinău au anunțat că Republica Moldova va primi gaz din surse alternative, dar pentru acest gaz, regiunea transnistreană va trebui să plătească la prețul pieței (peste 1.000 de euro) și în avans. În prezent, regiunea folosește gratuit gazul rusesc, acumulând datorii exorbitante (până în prezent circa 7 miliarde de dolari). În acest fel, guvernul moldovean se bazează pe faptul că Moscova ar fi interesată să mențină status quo-ul în loc să pună capăt acestuia, cu riscul prăbușirii regimului separatist care îi este loial.

Experții în energie sunt de părere că un ajutor din partea României este benefic și pentru țara noastră în condițiile în care, în anumite perioade când eolianul are o producție ridicată de energie, țara noastră poate exporta energie în condițiile în care rețeaua electrică din Dobrogea este slab dezvoltată pentru a prelua o cantitate mare de curent pentru restul țării.

„Gazprom nu are cum să livreze gaz doar pentru Transnistria și să taie complet, mai ales că toată ficțiunea lor cu datoria Moldovei în ansamblu este legată chiar de Transnistria. În primul rând, nu este în interesul rușilor să taie gazul acolo câtă vreme există alternativa din România și asta trebuie să fie foarte clar că există această alternativă, ei nu ar avea niciun interes logic să oprească livrările către Moldova tocmai pentru că urmăresc să-i țină captivi în curentul electric care este livrat din Transnistria.

Acum, e foarte important să ne concentrăm un pic și pe exporturile de energie electrică. Una dintre dependențele puternice pe care le are Moldova față de gazul rusesc este legată de faptul că se consumă curent electric produs în Transnistria. Acesta ar putea fi înlocuit de exporturi din Ucraina, care este foarte bine interconectată cu sistemul moldovenesc, și acum, odată ce s-au sincronizat, am putea să exportăm și noi energie electrică, cel puțin în momentele în care noi avem producție destul de bună, de exemplu când bate vântul și este producție foarte mare de energie eoliană. E chiar un lucru benefic pentru noi, pentru că avem restricțiile noastre de rețea pentru a transporta energia din Dobrogea spre alte părți din țară. Deci e benefic pentru toată lumea”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu.

Problemele create de OUG 119

În ceea ce privește exporturile de energie din România una din piedici ar putea veni chiar din partea ordonanței privind compensarea prețurilor la energie, OUG119, care trebuie să intre acum în dezbatere la Camera Deputaților, care este și for decizional, impune însă tarife prohibitive la exportul de energie. Într-o analiză a Energy Policy Group asupra formei prevederilor OUG 119 adoptate de către Guvern, este subliniat faptul că „OUG 119 confiscă integral profitul exportatorilor de energie electrică prin instituirea unei așa-numite contribuții la Fondul de Tranziție Energetică (entitate incertă). Altfel spus, exporturile sunt permise, dar profiturile sunt încasate de stat în proporție de 100%. Aceasta echivalează cu interdicția exporturilor de energie electrică, în contradicție cu Directiva (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică”, se arată în documentul citat.

Și Otilia Nuțu este de părere că această prevedere ar trebui eliminată din textul ordonanței pentru că este contraproductivă și ridică problema ca România, stat net importator de energie, să nu mai poată importa în contextul în care statele vecine ar adopta o politică similară.

„Vorbim de un cui pe care ni l-am bătut singuri în talpă. Ordonanța pe compensarea prețurilor la energie, așa cum e scrisă ea, penalizează exporturile. Supra-impozitează atât de mult tranzacțiile cross-border și importuri și exporturi, încât s-ar putea să fie o problemă, însă încă mai sper că până la urmă lucrurile se vor corecta și în privința asta. Trebuie și noi să ne dăm seama că noi suntem importatori net de energie, ce facem dacă ajungem să nu mai putem importa că nu mai vrea nimeni să încheie contracte.

Asta sper că cineva zdravăn la cap se va trezi și își va da seama că aceste lucruri trebuie corectate. Nu cred că a fost făcută cu intenție, ci mai degrabă pură prostie. Este chiar în avantajul nostru ca, în anumite momente, să vindem energie către Republica Moldova pentru că noi avem o rețea foarte congestionată în Dobrogea și să ajutăm la reducerea cantității de gaze procesate în energie electrică în Transnistria”, a mai precizat Otilia Nuțu, expert EFOR, pentru FANATIK.

Ca o veste bună, prețul gazelor naturale este în continuă scădere în aceste zile. Pe Bursa de Mărfuri de la București prețul gazelor a scăzut accentuat de la 744 de lei/ MWh în urmă cu două zile la doar 596 de lei/ MWh. Prețul pe bursa de la Viena a fost și mai mic, ajungând în data de 5 octombrie la doar 112 euro, după ce în urmă cu două zile era de peste 160 de euro.

ADVERTISEMENT