Politicienii penali vor avea interzis și în Parlamentul European. Pachetul de legi împotriva infractorilor în politică, completat cu un nou proiect

Camera Deputaților a adoptat, marți, în calitate de for decizional, două proiecte de lege prin care sunt interzise candidaturile la alegerile parlamentare și locale persoanelor care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate. Un alt proiect propune instituirea unei interdicții similare și în cazul alegerilor pentru Parlamentul European.

Fără penali la Bruxelles, ultima piesă din puzzle

Scoaterea din funcții publice a infractorilor condamnați definitiv este la un pas să devină realitate. Primul pas  a fost făcut în iulie când a fost modificată Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României fiind introdusă o prevedere potrivit căreia „nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.”

Aceeași prevedere a fost introdusă în două proiecte de legi adoptate de către deputați în cursul zilei de marți, primul vizând alegerile locale, iar al doilea pe cele parlamentare. Aceste legi au instituit o interdicție generalizată pentru politicienii care au trecut prin pușcărie de a mai avea acces la funcții alese pe plan internațional.

A rămas o singură excepție, anume alegerile europarlamentare, iar un proiect depus ieri la Senat vine să instituie interdicția și la acest nivel. Semnatul proiectului este deputatul Cătălin Teniță (REPER), cel care a conceput și proiectul ce a stat la baza interzicerii candidaturilor penalilor la alegerile locale.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Cerinţa de a nu exista o condamnare definitivă la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni intenţionate, pentru care nu a intervenit încă reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, este imperios necesară şi va creşte gradul de responsabilitate a celor care intenţionează să ocupe funcţii publice alese, precum şi gradul de încredere a cetăţenilor în procesul electoral şi în aleşii care îi vor reprezenta la nivel european”, a scris Cătălin Teniță.

Pe lângă menționarea explicită a interdicției, proiectul acestuia introduce și obligația pentru candidații la Parlamentul European din partea României să depună în dosarul de candidatură și certificatul de cazier judiciar.

Condamnații cu suspendare nu vor fi supuși interdicției

Astfel, o persoană care a făcut închisoare nu va mai putea candida la niciun tip de alegeri. Trebuie spus că interdicții deja adoptate sau cea preconizată pentru Parlamentul European nu se referă și la persoanele care au fost condamnate doar la închisoare cu suspendare, astfel că nu toți condamnații penali vor putea fi eliminați din funcțiile alese.

Modul în care s-a ajuns la izgonirea foștilor pușcăriași din politică este unul destul de straniu. În 2017, pe când se afla în opoziție, PNL a inițiat un proiect de lege care interzicea condamnaților penal să candideze pentru funcțiile de senator și deputat. Proiectul a fost ținut la sertar în timpul guvernelor PSD din vremea când social-democrații erau conduși de Liviu Dragnea, iar odată ajunși la putere, liberalii nu l-au considerat o prioritate astfel că proiectul a fost abia acum adoptat.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În ce privește interdicția pentru funcțiile din administrația locală, baza este într-un proiect al USR, semnat inclusiv de Teniță pe când încă era membru al partidului condus de Cătălin Drulă. Însă acel proiect se referea doar la infracțiunile comise împotriva minorilor, precum pedofilie, pornografie, rele tratamente aplicate minorilor ș.a.m.d., iar interdicția se aplica inclusiv pentru pedepsele cu suspendare. Proiectul a fost elaborat ca urmare a unor scandaluri în care au fost implicați primari, legate de relații sexuale cu minori.

Însă proiectul a fost analizat în comisii la pachet cu cel al PNL și a fost modificat astfel încât proiectul USR să se refere la toate tipurile de infracțiuni, dar numai pentru pedepsele cu executare. În consecință, meritul pentru interdicția în administrația locală poate fi revendicat de către USR și disidenții din acest partid care au plecat să fondeze REPER, în timp ce interdicția pentru Parlament a fost legiferată prin proiectul PNL.