Politicienii români insistă cu aderarea la Schengen în ciuda refuzului Austriei. „Nu duce decât la creșterea frustrărilor și euroscepticismului”

Eșecul de la finalul anului trecut privind aderarea României la spațiul Schengen după veto-ul exprimat de Austria nu a oprit eforturile și acțiunile politicienilor români în acest sens, asta în ciuda faptului că Viena nu și-a schimbat poziția oficială. Specialiștii subliniază însă că această strategie nu este lipsită de riscuri și costuri politice.

Bucureștiul, tit-for-tat cu Viena

Săptămâna aceasta discuțiile cu privire la ceea ce mai poate face România pentru a menține vie posibilitatea aderării la spațiul Schengen în viitorul (foarte) apropiat au revenit în dezbaterea publică. Acest lucru s-a datorat în primul rând presei de la Viena, care a scris despre posibilitatea ca țara noastră să blocheze o posibilă preluare a președinției OSCE de către Austria.

Concret, publicația „Die Presse“ a scris, într-un articol asumat de redactorul-șef, că Bucureștiul intenționează să blocheze preluarea conducerii OSCE în cazul în care Viena nu renunță la veto-ul său față de aderarea României la spațiul Schengen. Discuția, ce privește votul ce ar urma să aibă loc în luna decembrie a anului 2023, vine în contextul în care Rusia nu ar accepta la șefia structurii internaționale Estonia – un stat cu o poziția activă împotriva Moscovei. În contextul cum șefia organizației este decisă prin votul unanim al celor 57 de state membre, Austria, stat care nu este membru NATO și care a avut o poziție de compromis cu Rusia a părut ca soluția de avarie pentru ca organizația internațională să-și continue activitatea.

Această informație în sine nu este nouă, în condițiile în care liderul PSD, Marcel Ciolacu, indicase încă din luna decembrie, imediat după votul împotriva aderării României în Consiliul JAI, că țara noastră și-ar putea folosi dreptul de veto împotriva Austriei la OSCE. „După votul nejustificat al Austriei, al conducătorilor, nu al austriecilor, împotriva României, total nedrept, umilitor faţă de noi toţi, că România în acest moment trebuie să procedeze la fel cum a făcut Austria, să îşi exercite dreptul de veto pentru toate interesele statului austriac”, avea să declare liderul PSD.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Pe de altă parte însă, exact în aceeași perioadă, Ministerul de Externe din Austria anunța că nu există „nicio candidatură austriacă pentru funcția de secretar general al OSCE”. Mai mult, Austria a deținut conducerea OSCE în anul 2017.

În plus, chiar dacă președintele Iohannis a declarat în decembrie 2022 că „nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice”, presa de la Viena scrie că țara noastră ar lua în calcul chiar împiedicarea participării Austriei la programele Parteneriatului pentru Pace (PfP) al NATO. “Totul se desfășoară relativ discret și fără megafon. Dar cine vrea să audă, poate auzi”, nota presa austriacă, potrivit Euroactiv.

La finalul săptămânii trecute eforturile politicienilor români în dosarul Schengen au continuat în Parlamentul European. Acolo, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a anunțat că a depus un amendament la o rezoluție a PE ce urmează să fie votată în luna iunie prin care Austria să fie pur și simplu obligată să plătească miliarde de euro compensații financiare pentru blocarea intrării României în spațiul Schengen. „Am insistat să avem această poziție oficială a Parlamentului European privind neprimirea țării noastre în Schengen pentru că este intolerabil ca unele state membre să fie «mai egale» decât altele”, a transmis acesta pe pagina sa de Facebook.

Costurile politice ale campaniei Schengen

În ciuda acestor eforturi, Austria nu pare a da semne că ar fi dispusă să-și schimbe poziția în ceea ce privește aderarea țării noastre la spațiul Schengen, asta în ciuda faptului că Suedia, cea care a preluat conducerea Consiliului Europei, a spus că tema extinderii Schengen nu va fi readusă în discuție. Astfel, la începutul lunii aprilie, după ce cancelarul german, Olaf Scholz, prezent la București a precizat că Germania „sprijină puternic” aderarea României, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a transmis clar că „poziția Austriei nu s-a schimbat deloc”.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Același mesaj clar, lipsit de orice ambiguitate, l-a transmis la București oficialul austriac după o întrevedere cu ministrul Lucian Bode. Gerhard Karner a spus direct că ”mai este cale lungă” până la o posibilă aderare a țării noastre, refuzând să ofere o dată pentru o posibilă aderare a României.

În acest context unii analiști au sugerat că România ar trebui să renunțe la această campanie, în ciuda suportului care există pentru subiect în rândul populației, pentru că în mod evident țara noastră nu și-a calculat bine șansele la finalul anului trecut iar acum subiectul a murit pe agenda europeană. În plus aceștia subliniază că actuala campanie nu face decât să alimenteze curentul antieuropean din țara noastră, singurii care au câștigat politic de pe urma întregului episod.

„Îmi pare rău s-o zic, dar e evident că a fost o gogoașă umflată anul trecut de niște politicieni populiști și incompetenți, care au înțeles complet greșit care e treaba, cine și cum ia decizia, care era contextul, nici măcar că Schengen e realmente un non-subiect pentru toată lumea de pe planeta în afara de noi, inclusiv pentru bulgari. Problema nu e nici măcar asta, ci faptul că aceiași deștepți au apăsat aiurea pedala de accelerație și după ce a devenit evident că nu merge, încercând să se salveze cu mesaje extremiste.

Nu, n-avem vreun merit extraordinar în legătură cu războiul din Ucraina. Chiar ar trebui să ne fie un pic rușine când ne uitam la ce fac aproape toți ceilalți din lumea cu apă caldă. Nu, nu era o temă care să fi interesat realmente publicul. Nu ne-a deranjat chestia de prin 2013 până în 2022. A fost artificial umflată. Ajunge. Toată discuția asta nu duce decât la creșterea frustrărilor și euroscepticismului, fără să rezolve nimic. Exact ce ne mai lipsea acum și în fata alegerilor de la anul”, a scris Ana Otilia Nuțu, specialist în cadrul EFOR, pe pagina ei de Facebook.

Politologul Cătălina Avramescu subliniază și el că „vânturarea acestui subiect nu face bine decât unui singur partid”, în speță AUR, notând că în ultima vreme partidul s-a axat strict pe teme anti-europene de tipul „noi nu ne vindem țara”, temă sub care a fost organizat marșul din acest weekend. Acesta susține că rezultatele diplomației românești în acest dosar sunt efectul faptului că avem un Guvern fără o strategie clară, un Guvern construit mai degrabă din calcule și cu interese politice locale.

„Noi avem un Guvern pentru reșaparea politică a două trei personaje, nu are alt scop, dar nu are nici o ideologie sau program propriu. Cum poate un Guvern fără direcție să obțină ceva în dosarul Schengen? Un Guvern care s-a născut fără creier, moare fără creier – e un Guvern în moarte clinică.

Când a venit ministrul de interne austriac în România, el pe cine a văzut? Pe un domn care a pierdut în serie două procese de plagiat. Ce a văzut el acolo? Cum să i se garanteze că granițele noastre sunt grozave când interlocutorul său are probleme cu legea și cu integritatea academică, ală din fața lui. Nu a făcut nici măcar declarații politicoase de tipul: ne mai gândim, mai vedem”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Acesta subliniază că nu doar că Lucian Bode a fost menținut în funcție în ciuda problemelor sale de imagine și după eșecul aderării al Schengen, dar întregul episod a fost mediatizat în jurul deciziei „nedrepte” a Austriei față de România. Această strategie a fost utilă în a elimina orice demisie de onoare din cadrul Guvernului în contextul în care a prins la un public unde ideea de victimă a intereselor occidentale este adânc înrădăcinată.

„Pentru eșecul României trebuia să plătească Austria, vrem capul austriacului – de parcă Austria trebuia să intre în Schengen, sau politicienii de acolo sunt votați de români. A fost un mesaj care a prins imediat la publicul românesc, s-a pliat imediat pe mentalitatea asta de victimă care există în societatea noastră.

Același ordin pe unitate care a ridicat la suprafață și tema cerealelor ucrainene. Deci amărâților ălora care le cad bombe peste orașe noi le interzicem un mic ajutor financiar. În numele a ce, că cerealele sunt prea ieftine! Deci ce e mai bine pentru consumatorul român, să aibă cereale patriotice românești mai scumpe sau cereale trădătoare din import mai ieftine. Ne plângem de scumpirea alimentelor, dar pe de altă parte căutăm să oprim importul de cereale ieftine. Care e programul Guvernului, cereale mai scumpe, că nu înțeleg”, a mai declarat Cătălin Avramescu, pentru FANATIK.