Liderul AUR, candidatul naționalist George Simion la președinția României, are două modele care, speră el, să-i ofere o formulă câștigătoare: premierul italian Giorgia Meloni și președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump.4
Înaintea alegerilor, George Simion a declarat pentru Politico ar încălca legislația UE dacă ar crede că acest lucru ese necesar. „Suntem într-un fel un partid trump-ist”, a declarat liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în vârstă de 38 de ani, dar „nu întâmplător sunt fericit ca partidul meu să fie în aceeași familie politică cu Giorgia Meloni”.
Primul ministrul italian de extremă dreapta a redat „speranța pentru italieni în proiectul european”, a declarat Simion într-un interviu pentru sursa citată. „Ceea ce am văzut este o Melonizare” a Europei, a spus el. Iar acum, a adăugat liderul AUR, „credeți-mă, va exista și o Simionizare”.
Românii au ieșit la urne, duminică, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din țară, în care concurează 13 candidați. Alegerile au loc într-un moment critic pentru România, care se confruntă cu un deficit uriaș și, la graniță, cu războiul în desfășurare început de Rusia lui Vladimir Putin în Ucraina.
În joc se află poziționarea României în Uniunea Europeană, o victorie a lui George Simion înclinând balanța puterii în blocul comunitar și mai mult spre dreapta și consolidând o tendință mai largă a democrațiilor de a se orienta brusc spre politici de extremă dreapta. În ciuda unui trecut presărat cu scandaluri de corupție, Bucureștiul a fost considerat mult timp un partener NATO de încredere și un bastion al UE în regiune.
George Simion, care s-a lansat în politică militând pentru unificarea României cu Republica Moldova și care se află în prezent pe locul al doilea în sondaje, după primul ministru de centru-stânga al țării, Marcel Ciolacu, a promis că, dacă va fi ales, va rămâne loial NATO și va depune eforturi pentru a reforma UE din interior. Aceasta este o tactică similară adoptată de Giorgia Meloni după victoria sa electorală de anul trecut.
Dar alți candidați la Cotroceni, inclusiv Elena Lasconi, care se declară reformistă și care se află la aproape la egalitate de voturi cu Simion, l-au catalogat drept „extremist”. AUR a devenit proeminent în timpul pandemiei Covid-19, pe o platformă anti-vaccin, în timp ce partidul a atras critici și în 2022 după ce a numit educația obligatorie privind Holocaustul în școlile din România drept un „subiect minor”.
Cu toate acestea, conducerea partidului nu este descurajată, în timp ce tendințele politice globale se orientează spre dreapta. „Chiar dacă suntem conservatori, ceea ce nu este pe placul establishment-ului de la Bruxelles, chiar dacă credem în multe dintre valorile în care crede președintele Trump”, a spus George Simion, „credem și că avem nevoie de o Europă puternică și unită”.
Președintele AUR a insistat că va „lucra împreună” cu principalele principale din UE, dacă va fi ales, cu aderarea deplină a României la zona Schengen, făcând presiuni pentru un executiv al Uniunii Europene ales direct și stimulând producția industrială în blocul comunitar, în fruntea listei sale de priorități.
Dar, spre deosebire de Giorgia Meloni, Simion a promis în mod deschis că va respinge Bruxelles-ul, chiar dacă asta înseamnă încălcarea regulilor UE, într-o mișcare care amintește mai mult de liderii populiști din Ungaria și Slovacia, Viktor Orban și Robert Fico.
„Aș fi un mincinos dacă aș spune că vom respecta legislația UE”, a spus el. „Dacă mâine va exista o nouă lege pentru care nu am votat sau legi care nu sunt bune pentru România”, a spus el, „voi încerca să-mi folosesc toate puterile pentru a opri ceea ce face rău poporului meu”.
Între timp, Simion s-a angajat să suspende ajutorul militar pentru Ucraina, al cărei guvern i-a interzis liderului de extremă dreapta să viziteze țara. De asemenea, Simion s-a confruntat cu acuzații de întâlnire cu spioni ruși, acuzații pe care le-a negat în mod repetat. Vorbind cu jurnaliștii străini, miercuri, el l-a etichetat pe președintele rus Vladimir Putin drept „criminal de război”.
Șeful partidului AUR a spus că dorește o încetare a focului în Ucraina „cât mai curând posibil” și a cerut un acord de pace intermediat de Donald Trump – chiar dacă asta înseamnă că Kievul va renunța la terenurile controlate în prezent de Rusia. „Nu le pot spune ucrainenilor să renunțe la teritoriul lor național”, a declarat Simion, „dar este greu de crezut că nu vor fi obligați să o facă”.
Românii se îndreaptă duminică la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un climat social și geopolitic tensionat, care ar putea favoriza candidatul de extremă dreapta Gerorge Simion și ar putea marca o cotitură naționalistă în această țară est-europeană, scrie și Boursorama.
Dintre cei 13 candidați, liderul partidului AUR, George Simion, în vârstă de 38 de ani, pare să fie în măsură să se califice în turul doi, potrivit sondajelor, care îl creditează de la 15 la 19%, față de aproximativ 25% pentru favoritul candidat, actualul premier social-democrat (PSD) Marcel Ciolacu, în vârstă de 56 de ani.
Cu discursul său pasional cu nuanțe mistice și conspirative, George Simion a profitat de necazurile unei părți a populației sărăcite de inflația ridicată, potrivit experților. „Sunt fericit că le dăm românilor speranță și perspectiva unui viitor mai bun”, a declarat Simion duminică, avertizând asupra riscului de „fraudă” și „ingerință străină”.
Accederea sa în turul al doilea al prezidențialelor, la 8 decembrie, ar fi o lovitură în acest stat membru loial al UE și NATO, cu 19 milioane de locuitori, care până acum a rezistat pozițiilor naționaliste, distanțându-se de Ungaria sau Slovacia, potivit sursei citate. La București, mai mulți alegători au declarat pentru AFP că vor „schimbare, să vadă în sfârșit lucrurile mișcându-se”, alții invocând teama lor de războiul din Ucraina vecină.
După zece ani la putere cu Klaus Iohannis, un susținător fervent al Kievului și al valorilor europene, aceste alegeri au mize mari, chiar dacă funcția de președinte este în esență protocolară. România, care are o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina și se învecinează cu Marea Neagră, joacă un rol strategic „vital”, a declarat think tank-ul New Strategy Center într-un studiu. Atât pentru NATO, din care găzduiește peste 5.000 de soldați pe teritoriul românesc, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene.
„Democrația românească este în pericol pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989”, a declarat analistul politic Cristian Pârvulescu. Cu „o situație care a devenit mai complicată” de la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, potrivit lui.
George Simion, purtând uneori o șapcă roșie cu logo-ul Trump, nu își ascunde admirația pentru republican și speră să profite de acest vânt favorabil curentelor ultra-conservatoare. Împotriva oricărui ajutor militar acordat Kievului care l-a interzis pentru activitățile sale „anti-ucrainene”, împotriva „bulei corupte” de la Bruxelles, împotriva drepturilor LGBT+: Simion pledează pentru o Românie „patriotică” care nu mai este condusă de „lași și slujitori” care se supun dictatelor externe.
Dacă va obține un scor bun, partidul său AUR ar trebui să beneficieze de „un efect de contagiune” la alegerile legislative din 1 decembrie, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, prezice Pârvulescu.
Campania electorală a fost marcată de o serie de controverse și atacuri personale, liderul de extremă dreapta fiind acuzat că s-a întâlnit cu spioni ruși, lucru pe care l-a negat, în timp ce premierul Marcel Ciolacu este criticat pentru controversatele zboruri cu avioane private. Marcel Ciolacu speră să convingă cu un mesaj de „stabilitate” pe care l-a repetat după ce și-a strecurat buletinul de vot în urne, promițând să ofere românilor „un nivel de trai decent”.
Partidul său, moștenitor al fostului Partid Comunist, a structurat viața politică a țării de mai bine de trei decenii și guvernează în prezent în coaliție cu liberalii PNL. Pe locul trei în sondaje, Elena Lasconi, 52 de ani, primarul de centru-dreapta al unui oraș mic (Câmpulung) , ar putea crea o surpriză.
„Am votat (…) ca nimeni să nu-și facă bagajele și să nu plece din țară”, pentru „instituții funcționante, școli bune pentru copii, spitale care să te trateze”, a declarat duminică această fostă jurnalistă, în condițiile plecării în străinătate a milioane de români. Și „pentru ca cei care au murit în timpul revoluției din 1989 să nu fie în zadar”.