Polițistul care vine la serviciu îmbrăcat în fustă și pantofi cu toc a dat în judecată Poliția locală. Motivele pentru care s-a considerat discriminat

Polițistul Cezar Bucur, angajat al  Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB), a fost în prim-plan la finalul săptămânii trecute după ce în spațiul public au apărut mai multe fotografii care îl înfățișau îmbrăcat în ținute feminine, în fustă și pantofi cu toc, acestea părând a fi realizate chiar în birourile și holurile instituției al cărei angajat este.

Polițistul a arătat că sunt ilegale mențiunile legate de ținuta formată din pantaloni și cămașă

Respectivele poze au apărut după ce alte fotografii, cu profesorul universitar Andrei Nae, îmbrăcat, de asemenea, într-o fustă scurtă, au fost postate pe paginile de socializare. În ceea ce îl privește pe Cezar Bucur, acesta a chemat în instanță DGPLCMB, motivul fiind o decizie prin care se reglementează ținuta personalului care nu poartă uniformă.

Dosarul a fost înregistrat pe 4 iulie 2022 și viza o decizie luată de DGPLCMB pe 2 decembrie 2021, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Prin cererea de chemare în judecată, Cezar Bucur înregistrase o plângere și o sesizare prin care a arătat în detaliu caracterul ilegal și discriminatoriu al deciziei. Bucur a arătat că îndeplinește funcția de inspector în cadrul DGPLCMB, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Pregătire Profesională (C.P.P.). El a arătat că a luat cunoștință de noul alineat care se referă la ținuta personalului.

Cu ocazia lecturării prevederilor respectivului alineat, care prevede că „ținuta personalului care nu poartă uniforma trebuie să fie decentă, sobră, curată și îngrijită, corespunzătoare anotimpului, adaptată aspectului fizic al celui care o poartă și să respecte următoarele reguli” a constatat faptul că prin respectiva completare a Regulamentului, prin emiterea Deciziei de mai sus, au rezultat o serie de ilegalități — inclusiv de natură discriminatorie sau care pot afecta sănătatea sau integritatea fizică a angajaților.

Digi24.ro

Compromisul la care au ajuns Ilie Bolojan și Nicușor Dan în privința TVA. Cota de 19% nu se modifică

Polițistul Cezar Bucur a arătat că sunt ilegale mențiunile privind alcătuirea OBLIGATORIE a ținutei din cămașă și pantaloni. El a menționat că, în locul pantalonilor, bărbații au dreptul legal, în baza prevederilor europene, constituționale, legale și regulamentare privind interzicerea actelor de discriminare, să poarte kilt — articol vestimentar masculin purtat frecvent de bărbați din numeroase țări și regiuni geografice(a arătat că inclusiv el poartă kilt în mod repetat, atât în timpul liber cât și la locul de muncă) și fustă — articol vestimentar AMBIGEN purtat frecvent de bărbați din numeroase țări.

Cezar Bucur s-a simțit discriminat la serviciu deoarece a venit îmbrăcat în fustă

Cezar Bucur a menționat că “și reclamantul a purtat/port fustă, atât în timpul liber cât și la locul de muncă), fusta fiind de asemenea comercializată pentru ambele sexe, atât în magazine, cât și pe diverse site-uri”.

Digisport.ro

FOTO Scene neverosimile la Cupa Mondială a Cluburilor! "N-am mai văzut niciodată așa ceva"

Polițistul a arătat că “singurele atitudini discriminatorii, ironice, insultătoare, la adresa sa pe aceste considerente absurde nefiind întâlnite, cum se aștepta inițial, pe stradă sau în familie ori în comunitatea locală, ci dimpotrivă, în instituție, prin discriminările la care a fost supus (în cazul unora din autorii acestora, în mod repetat) în cadrul D.G.P.L.C.M.B din partea unor angajați, inclusiv cu funcții de conducere”.

Cezar Bucur a menționat că la nivelul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării se află în cercetare dosarul cu nr. 982/2021, ca urmare a sesizărilor sale, având ca obiect tocmai comiterea unor asemenea acte de discriminare, cât și manifestări discriminatorii sau antisemite (inclusiv fapte cu caracter penal, în conformitate cu Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului) la care a fost supus, uneori în mod repetat, din partea unor angajați ai D.G.P.L.C.M.B.

El a arătat că un amănunt important este reprezentat de faptul că, prin decizia contestată, în cazul angajatelor din instituție sunt stipulate prevederi exprese privind portul atât al rochiei, fustei, cât și al pantalonilor, în timp ce în cazul angajaților bărbați sunt prevăzuți doar pantalonii, cămașa și tricoul, deși fusta și rochia sunt articole de vestimentație AMBIGEN.

Cezar Bucur a mai specificat că și alte mențiuni din decizie sunt ilegale, precum cea privind instituirea unui cod obligatoriu de culori pentru portul cămășilor de către angajați, cea privind portul pantalonilor drepți, cea privind portul pantalonilor fără fermoare sau vopsirea unghiilor în culori stridente.

Cezar Bucur a formulat prea târziu cererea de judecată

De asemenea, Bucur s-a referit și la mențiunea privind interzicerea portului de maiouri (considerat articol de îmbrăcăminte indecent): “constituie un alt caz de afectare a confortului termic al angajaților instituției (similară prevederii privind portul limitativ al pantofilor), știut fiind că, de exemplu, în anotimpul cel mai călduros, vara, maioul este un articol vestimentar des utilizat, recomandat pentru a putea absorbi transpirația produsa de corp la nivelul trunchiului, prin mecanismul sudoral de termoreglare a organismului (putând fi folosit însă în același scop, în orice perioadă a anului)”.

Tribunalul a reținut că regulamentului intern al DGPLCMB, referitor la reglementarea ținutei personalului care nu poarta uniformă reprezintă un act administrativ individual. Instanța a arătat că actele administrative se diferențiază în funcție de obiectul lor, în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică și în funcție de întinderea efectelor pe care le produc.

Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, iar actele individuale (cum este și cazul în prezenta speță) produc efecte față de una sau mai multe persoane, adresându-se unor persoane fizice sau juridice determinate sau determinabile, respectiv politiștilor locali încadrați în cadrul DGPLCMB.

Instanța a specificat că reclamantul Cezar Bucur a formulat prezenta cerere de chemare în judecată la data de 30.06.2022, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor legale, ultima zi în care se putea formula cererea de chemare în judecată era în data de 29.06.2022, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Astfel, pe 15 februarie 2023, Tribunalul București a respins, ca tardiv formulată, cererea de repunere în termen a polițistului Cezar Bucur. De asemenea, instanța a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către DGPLCMB, și a respins acțiunea ca prescrisă.