Politologii avertizează că Putin ar putea schimba tactica în războiul din Ucraina. „Rușii îşi pregătesc următoarea mutare”

După ofensiva-fulger ucraineană de la Harkov, naționaliștii ruși s-au revoltat împotriva Kremlinului, mai mult ca niciodată. Potrivit specialistului în geopolitică Dan Dungaciu, prima soluție a lui Vladimir Putin este „schimbarea strategiei și începerea bombardamentelor împotriva infrastructurii ucrainene, pe care, până în acest moment, a evitat să le ordone, cel puțin sistematic”.

Dan Dungaciu: „Rușii n-au bombardat, sistematic, infrastructura critică. Exemplul Krivoi Rog poate fi semnalul schimbării strategiei!”

Tot mai multe voci din Rusia se revoltă împotriva lui Vladimir Putin, după eșecurile repurtate pe frontul ucrainean. Consilierii municipali din Moscova au cerut chiar demisia liderului de la Kremlin, însă profesorul Dan Dungaciu a avertizat asupra faptului că aceste critici pot rămâne fără reacție, în momentul în care Armata Roșie își va schimba atitudinea și va lovi, decisiv, asupra unor obiective menajate până acum, mai mult sau mai puțin voluntar.

„Mă refer la infrastructura critică, pe care rușii nu au bombardat-o ori, dacă au făcut-o, nu a fost o acțiune sistematică. La Krivoi Rog, de exemplu, au lansat rachete care au distrus infrastructura orașului. Acesta poate fi semnalul schimbării de abordare, prin care rușii încearcă să demanteleze infrastructura critică a Ucrainei, altfel spus energia, încălzirea, curentul electric, comunicațiile etc.”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Dan Dungaciu.

Specialistul în geopolitică este de părere că, „în subsidiar, autoritățile de la Moscova sunt obligate să pregătească opinia publică pentru momentul trimiterii unor noi trupe în Ucraina. Forțele Federației Ruse aflate în rezervă numără 18 milioane de soldați! Dacă ar mobiliza doar 10% din dispozitiv, ar reprezenta un număr uriaș”.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Profesorul Dungaciu a menționat că respectivul plan nu presupune neapărat că rezerviștii sunt pregătiți de luptă. Însă, armata rusă, precum armata sovietică, a avut, de cele mai multe ori, avantajul cantității: „În Cel de-Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie nu era superioară Wermachtului, din punct de vedere tehnic sau strategic, dar a avut avantajele cantității și determinării”.

În plus, la ora respectivă, rușii se apărau și s-au bazat pe mobilizarea morală imediată. „Discursurile legate de „nazismul” ucrainean funcționează, mai mult sau mai puțin. În plus, doctrina militară rusească se bazează pe sistemul defensiv, nu pe ofensivă. Mutarea unui sistem de apărare defensiv, de altfel foarte bun, pe poziții ofensive, în Ucraina, s-a transformat într-o mare problemă”, a continuat interlocutorul nostru.

Vladimir Putin, avantajat de factorul cantitativ. Exemplul lui Stalin, cu două tăișuri

Pornind de la exemplul oferit de ultima conflagrație mondială, profesorul universitar a făcut diferența dintre cele două momente. În primul rând, în timpul invaziei germane, sovieticii se confruntau cu un război de apărare, care presupunea o anumită tactică. În momentul de față, evenimentele se produc diferit. Există, în schimb, o trăsătură comună, și anume avantajul cantitativ al Armatei Roșii.

Dan Dungaciu a exemplificat: „Acum, situația este mai complicată. În Cel de-Al Doilea Război Mondial, după două săptămâni dezastruoase, timp în care nemții au intrat ca în brânză pe teritoriul URSS, Stalin s-a adresat, pentru prima oară, rușilor, cu sintagma „frați și surori”. Din acel moment a început mobilizarea pentru „Maica Rusia”.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

„Au fost redeschise inclusiv bisericile, iar dimensiunea religioasă a fost tolerată, pentru că era un canal prin care se ajungea mai lesne la inima cetățenilor. Așadar, printr-o mobilizare în masă, căreia i s-a adăugat sprijinul aliaților, rușii au izbutit, în final, să câștige”, a detaliat intervievatul FANATIK.

Analistul politic este de părere că, foarte probabil, în zilele noaste, rușii mizează tot pe elementul cantitativ, deoarece, dincolo de declarațiile mai mult sau mai puțin retorice și chiar de unele performanțe militare tehnice, din punctul de vedere al valorii, armata rusă se găsește la o generație, chiar două, în urma forțelor SUA.

În metropole, sprijinul pentru liderul de la Kremlin a scăzut, dar contestatarii vorbesc… pe mutește

Revenind la contestatarii de moment ai regimului de la Moscova, profesorul Dungaciu este de părere că reacțiile acestora nu trebuie să entuziasmeze peste măsură opinia publică.

„În primul rând, trebuie făcută o distincție. Există voci care atacă, nuanțat, voalat, fără să facă afirmații explicite, în documente scrise, problematica războiului. Ei trebuie să se protejeze împotriva procurorilor ruși, dacă mă pot exprima astfel. Însă, aceste voci apar la nivelul consilierilor locali, din marile orașe. Trebuie să ne amintim felul în care se votează în Rusia. Cu cât orașele sunt mai mari, cu atât scade mai mult sprijinul pentru Vladimir Putin și pentru partidul Rusia Unită”, a explicat specialistul în geopolitică.

Profesorul universitar a menționat că metropole precum Moscova și Sankt Petersburg sunt orașele în care Vladimir Putin și partidul său primesc cele mai puține voturi: „Nu asistăm la un fenomen singular. La fel stau lucrurile la Budapesta sau la Istanbul, unde liderii mai mult sau mai puțin autoritari primesc cele mai puține voturi, în comparație cu sufragiile pe care le primesc din restul țării”.

„Întotdeauna au existat orașe caracterizate de o insurgență mai accentuată. Din acest motiv, disidentul Aleksei Navalnîi beneficiază de cei mai mulți aliați în aceste tipuri de orașe, iar protestele împotriva lui Vladimir Putin, din anul 2000, s-au petrecut în Moscova și în Sankt Petersburg. Această tipologie de lider nu are succes în zona urbanului mare, una multiculturală și cu media călătoriilor în străinătate mai mare pe cap de locuitor”, a adăugat partenerul nostru de dialog.

Într-adevăr, protestele publice împotriva lui Vladimir Putin au debutat la Sankt Petersburg, iar la Moscova, o serie de străzi au fost blocate de manifestanți…

De ce au scăpat rușii de obligativitatea serviciului militar

Dan Dungaciu susține că, „dincolo de expresia publică, ne putem aștepta ca, în respectivele zone la care ne refeream, gradul de nemulțumire să fie cel mai ridicat. Putin este la curent, iar acesta este motivul pentru care nu a introdus obligativitatea serviciului militar, mai ales că era conștient de faptul că, dacă ar recurge la respectiva soluție, lumea din marile orașe ar fi putut ieși în stradă”.

Comentatorul politic a reamintit că, deocamdată, războiul din Ucraina este purtat mai degrabă cu mercenari din Cecenia, din Dombas, din zone asiatice sau cu trupe de tip Wagner. Vladimir Putin este atent la nivelul selecției, pentru ca populația să fie ținută în frâu.

„Rușii încă susțin operațiunea militară, într-o proporție mare, cu condiția să o poată urmări de la televizor, iar copiii lor, mai ales cei din marile orașe, să nu plece pe front. Acesta este contractul tacit pe care și l-a asumat Vladimir Vladimirovici, cel puțin până în prezent”, a punctat partenerul nostru de discuție.

Marea Roată de la „Zilele Moscovei” veghează înfrângerile „glorioase” ale Armatei Roșii

Aparatul de propagandă rusesc funcționează. Mai mult sau mai puțin reușit, în funcție de moment. Recent, a avut loc o sărbătoare populară, care s-a transformat într-un fiasco pentru Putin și pentru camarila sa. Dintr-o sindrofie cu fast, „Zilele Moscovei” au devenit un bun prilej pentru glume savuroase…

Dan Dungaciu a detaliat, amuzat: „„Zilele Moscovei” reprezintă o chestiune tradițională, care a contrastat flagrant cu realitatea de pe front. Din acest motiv, unii bloggeri au fost de-a dreptul inspirați. Într-un parc de distracții, a fost inaugurată cea mai mare roată din Europa. Unii ironizau acest eveniment, spunând că, dacă te urci în vârful ei, poți vedea înfrângerile Armatei Roșii…”.

Dincolo de glumele inerente, întrebarea dacă Vladimir Putin știe sau nu ce se întâmplă pe front creează o dilemă, deoarece sistemele de tipul celui rusesc au o anumită caracteristică: „De obicei, informațiile neplăcute și defecțiunile care se petrec „la firul ierbii” nu ajung sau parvin trunchiate la lideri, pentru că toată lumea este reticentă în privința transmiterii veștilor proaste, pentru a-și păstra pozițiile avantajoase”.

Interlocutorul nostru a opinat că din acest motiv este foarte posibil ca la vârful sistemului să nu fie totul foarte limpede ori să fie cunoscut la adevărata dimensiune a realității din Ucraina.

Însă, potrivit lui Dan Dungaciu, a doua fațetă a evenimentelor este legată de spațiul public, și anume de revolta oamenilor furioși, revoltați, nu din pricina faptului că în Ucraina să desfășoară un război, ci pentru că acesta este condus prost și dus cu jumătate de măsură.

Igor Girkin, alias „Strelkov”, un disident controversat

Recent, Igor Girkin, cunoscut militant naționalist și fost ofițer FSB, care a luptat în anul 2014, în timpul primei ofensive din Dombas, a comparat dezastrul de pe frontul din regiunea Harkov cu înfrângerea catastrofală a rușilor în bătălia de la Mukden, din timpul războiului cu Japonia, care a dus la revoluția din anul 1905.

Potrivit agenției Reuters, citată de Mediafax, Girkin l-a numit pe ministrul Serghei Șoigu „mareșalul de carton” și a reiterat ideea mobilizării generale. Dan Dungaciu a comentat și acest aspect, dezvăluind adevărata față a așa zisului „contestatar”:

„Girkin este un personaj care atrage priviri. El este cel mai cunoscut critic, mai ales după numele său de războinic, „Strelkov”. Vorbim despre un ofițer retras din serviciile secrete, celebru pentru faptul că a apăsat primul pe trăgaci în războiul din Dombas, din 2014. El a trecut primul granița în Ucraina, cu o armată fără epoleți, a cucerit orașul Slaviansk și a rezistat împotriva ucrainenilor, timp de șase luni”.

Dungaciu a dezvăluit că, practic, Girkin are o aură aproape legendară în lumea războiului și, din acest motiv, este foarte urmărit: „Nu este un personaj care, în cazul în care îl critică pe Putin, să facă valuri, pentru că are în spate o mulțime de lucruri care nu l-ar recomanda drept „un om de treabă”, ca să ne exprimăm colorat. Însă, el a început să critice războiul încă din aprilie, alături de alți foști ofițeri din serviciile secrete sau din trupele speciale, extrem de nemulțumiți de armata rusă, nu pentru că a atacat Ucraina, ci pentru că nu a făcut-o cum se cuvine”.

Indignarea radicalilor vine din înfrângerea Rusiei, nu din dramele războiului

Interlocutorul nostru a amintit că în Rusia a existat un celebru mesaj viral, al cărui autor, tot un fost soldat din trupele speciale, întreba retoric: „Vladimir Vladimirovici, noi facem război sau ne masturbăm?”.

„Textul este încărcat cu furie și plin de insulte rusești, iar noi vorbim despre poporul care are cele mai multe înjurături… Evenimentul s-a produs imediat după retragerea blindatelor de lângă Kiev, iar mesajul menționa că Ucraina, sistemele de comandă, infrastructura și baza energetică etc. trebuie distruse”, a detaliat Dan Dungaciu.

Expertul în geopolitică este de părere că indignarea naționaliștilor și a radicalilor, care doresc un război adevărat, a reapărut: „Marea lor durere stă în faptul că Federația Rusă a fost umilită, nu că au murit civili ucraineni și că satele și orașele au fost bombardate. Aceasta este marea problemă apărută acum în spațiul mai mult sau mai puțin public din Federația Rusă. Tema este discutată și la televizor, unde apar tot soiul de indignați”.

Se pare că întreaga polemică este încurajată. „Aceasta este partea interesantă. Am sentimentul că aceste voci au fost tolerate, inclusiv de către estamblishment. Și în această zonă era cunoscut faptul că prezența miltară a Federației Ruse în Ucraina este insuficientă. Teoria a fost susținută nu doar de experți militari ruși, ci și din SUA și din Europa”, este de părere Dan Dungaciu.

Acesta apreciază că, „din punct de vedere teoretic, cu trupele aflate pe teren, Federația Rusă nu putea controla o suprafață atât de mare și o frontieră atât de lungă. Faptul că au rezistat până acum este surprinzător pentru unii…”

Trupa de indignați împotriva regimului, ținută în rezervă

De altfel, profesorul universitar a revenit la ideea inițială: „Pentru a-și atinge scopul, Putin ar fi trebuit să trimită mai mulți soldați pe front, să mobilizeze populația la scară mai mare, ceea ce, din punct de vedere politic, până acum era destul de complicat pentru regimul de la Moscova”.

Revenind și la contestatarii apăruți, Dungaciu consideră că „rușii au ținut „în rezervă” această trupă de indignați, pentru a aștepta momentul în care să-i împingă înainte. „Liniile roșii” ale acestora sunt foarte clare. Spre exemplu, linia roșie a lui Strelkov stă în faptul că nu îl atacă niciodată pe Vladimir Putin. El îl acuză pe Seghei Șoigu sau atacă sistemul și Minsterul Apărării, care este incapabil să facă o planificare, dar nu afirmă nimic împotriva lui Putin”.

Se pare că abia acum respectivele voci s-au dezlănțuit, astfel că a apărut o presiune, nu neapărat asupra conducerii Federației Ruse, deoarece, foarte probabil, contestatarii sunt conștienți pe undeva că în acest război trebuie să facă mai mult.

„Presiunea a fost pusă pe atmosfera publică. Asta nu înseamnă că liderul de la Kremlin are nevoie întotdeauna de acceptul populației, însă i-ar folosi modificarea nivelului de emoționalitate, pentru ca, la un moment dat, populația să accepte mai ușor ideea că este nevoie de mai multe trupe”, a aprofundat profesorul universitar.

Convingerea acestuia este că, deja, serviciile secrete se ocupă de acest lucru, fiind clar pentru toată lumea că Federația Rusă trebuie să-și schimbe abordarea:

„Să fim serioși, ar fi o naivitate să credem că evenimentele petrecute recent la Harkov reprezintă finalul războiului! În „Poza zilei”, evident avantajoasă pentru ucraineni, din punct de vedere politic sau al moralului, nu este „fotografiat” războiul. Conflictul militar a avut mai multe „poze”, mai mult sau mai puțin favorabile uneia dintre părți. Astăzi, suntem într-o „poză a zilei” favorabilă Ucrainei, iar Rusia este obligată să răspundă”.

Occidentul, pus în fața unei noi mutări

Rezumând, intervievatul nostru consideră că, în clipa de față, rușii încearcă să învețe din mers: „Situația nu este deloc favorabilă pentru ei, dar nu este nici atât de încurajatoare pe cât ne-ar plăcea”.

Expertul în geopolitică a avertizat că, „după evenimentele petrecute la Harkov, trebuie să ne păstrăm realismul și să avem convingerea că războiul nu s-a încheiat și că rușii pregătesc următoarea mutare. De asemenea, să fim conștienți că inclusiv Occidentul se găsește în situația de a pregăti, de asemenea, următoarea mutare”.

„Cu toată satisfacția produsă de succesul armatei ucrainene la Harkov, ne aflăm într-un plin exercițu de escaladare, care, evident, ne va purta către alte „fotografii” ale acestui război, unele mai favorabile, altele mai puțin favorabile, pentru una sau alta dintre părți…”, a concluzionat Dan Dungaciu.