Dincolo de relaxarea aparentă și de reformele pro–europene, în Republica Moldova nu este liniște niciodată. Reținerea lui Igor Dodon și recentele declarații ale liderului PMP, Eugen Tomac, potrivit căruia țara vecină ar putea intra în UE cel mai probabil în cazul în care se va uni cu România, reprezintă două provocări pe măsură, cărora autoritățile de la Chișinău sunt obligate să le facă față.
Cel puțin aceasta este părerea politologului Cristian Pîrvulescu, obișnuit să privească situația de peste Prut cu realism, dincolo de exaltarea care însoțește deseori discursul public, în ultima vreme.
„Dacă domnul Tomac consideră că unirea cu Moldova este o soluție, ei bine, această stratagemă ar putea deveni chiar o problemă. Ea presupune deja un referendum și o tensionare a situației politice și așa complicată, din Republica Moldova”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Cristian Pîrvulescu.
Politologul și-a argumentat teoria prin faptul că nimic nu ne îndreptățește să credem că moldovenii sunt atât de entuziaști față de respectiva idee și că nu ar prefera, mai degrabă, formula propusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, care vorbește despre crearea unei comunități politice europene, ce ar putea deveni un fel de anticameră în procesul de aderare, pentru Moldova.
„Să nu uităm că este vorba și despre o parte semnificativă a populației din Republica Moldova, care este rusofonă și care s-ar putea simți agresată”, a punctat interlocutorul nostru.
„Așadar, această idee preluată de Eugen Tomac, care mai fusese reluată periodic, nu este chiar cea optimă. Nu este vorba doar despre faptul că o eventuală unire trebuie susținută economic, ci despre statul de drept, unde și așa există probleme. Dacă Moldova nu și-a rezolvat aceste chestiuni și intră în componența României, ne asigură cineva că, în mod automat, aceste probleme vor fi rezolvate doar prin unire? Aici este vorba despre o tranziție. Putem discuta inclusiv despre lucruri simple, cum este cazul liniilor ferate. Moldova este cea mai săracă țară din Europa!”, ne-a declarat Cristian Pîrvulescu.
Politologul a amintit faptul că România este o țară care, deși a înregistrat progrese importante în ultimii 15 ani, suferă în continuare din pricina decalajelor pe care trebuie să le regleze. „Așadar, unirea nu este neapărat o soluție, dar, glumind, ar putea deveni o soluție pentru AUR”, s-a amuzat intervievatul nostru.
Cristian Pîrvulescu a încercat să explice și motivul pentru care liderul PMP a recurs la declarația referitoare la ipoteza unei uniri între cele două țări: „Domnul Tomac are origini moldovenești și din acest motiv apelează la soluții de acest gen, cu care cred că, mai degrabă, încearcă să propună o dezbatere”.
Politologul este de părere că, în cazul Moldovei, ne putem aștepta la o perioadă mai scurtă în privința aderării. Acesta este și motivul pentru care, la Reuniunea Parlamentului European de la Strasbourg, Emmanuel Macron a propus înființarea respectivei comunități politice europene.
„Comunitatea geopolitică europeană este un fel de anticameră, nu doar pentru Ucraina, Georgia și Moldova, ci și pentru statele din Balcani, care sunt în negocieri de aderare la UE și trebuie privită ca o etapă tranzitorie a îndeplinirii aderării. Motivul este simplu, și anume faptul că aceste state nu sunt pregătite, încă nu răspund tuturor criteriilor, fie ele economice, politice, ori legate de statul de drept”, a argumentat Pîrvulescu.
De curând, fostul preșdinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut preventiv, în urma acuzațiilor de corupție și de trădare de țară. Așa cum era firesc, evenimentul a suscitat interes și a ridicat o serie de semne de întrebare. Inevitabil, unul dintre acestea, mai mult sau mai puțin tendențios, se referea la faptul că reținerea fostului lider pro-rus ar fi putut reprezenta o „mișcare abilă” a Maiei Sandu…
„Asta ar însemna că plecăm de la premisa că, în Moldova, justiția se găsește sub control politic, ceea ce ar fi foarte grav. Dacă reținerea lui Dodon, care, rețineți, s-a petrecut chiar de ziua Maiei Sandu, a fost făcută din motive politice, ar fi un lucru grav!”, ne-a declarat ferm Cristian Pîrvulescu.
Politologul și-a amintit că întregul „scandal Dodon” are o istorie aparte. Este vorba despre „Dosarul Sacoșa”, care a fost deschis în anul 2019 și ulterior închis, dar respectiva decizie a fost anulată acum câteva zile. Potrivit interlocutorului nostru, în momentul în care dosarul a fost repus pe tapet, Procuratura a început ancheta.
„Totul a pornit de la celebra filmare pe care a făcut-o echipa lui Vladimir Plahotniuc (n.r fost prim–vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova), cu sacoșa plină cu bani pe care acesta i-o oferea lui Igor Dodon, pentru Partidul Socialist”, a rememorat politologul.
Cristian Pîrvulescu este membru în Comitetul Economic și Social European. Din această postură a avut ocazia să analizeze situația din țara vecină, pe baza documentelor emise de structurile europene.
„De curând, mă aflam la Bruxelles și studiam Platforma Forumului Societății Civile Moldova – Uniunea Europeană. Am discutat cu moldovenii pe marginea acestei probleme și am remarcat că sunt foarte îngrijorați. În respectivul scandal este vorba despre un procuror general interimar, iar în dosar apar o mulțime de lucruri șubrede, care se pot întoarce împotriva unei astfel de decizii. Practic, încă nu știu exact ce probe există în acest dosar. Putem pleca atât de la prezumpția de nevinovăție a lui Dodon, cât și de la discuția legată de profesionalismul Parchetului. Într-adevăr, în dimineața reținerii fostului președinte a avut loc o percheziție, și este posibil ca în acest context să fi fost găsite probe”, a precizat interlocutorul nostru.
Cristian Pîrvulescu este de părere că reținerea lui Igor Dodon a reprezentat un gest riscant, dar „despre care totuși nu cred că înrăutățește mai mult relațiile cu Rusia. Este adevărat că purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că rușii vor urmări cu foarte mare atenție această situație, însă niciodată Putin și anturajul său nu au avut o părere foarte bună despre Igor Dodon”.
„Dodon nu ajungea la Moscova pentru a se întâlni cu principalul cerc al puterii. El a mizat foarte mult pe dependența Moldovei față de gazul și de petrolul rusesc, dar, pentru binele democrației din această țară, sper să avem de-a face cu un caz bine construit. În alte condiții, situația riscă să compromită întreg contextul pozitiv actual al relațiilor dintre Chișinău și UE”, a punctat intervievatul FANATIK.
Partenerul nostru de dialog susține că, în momentul de față, popularitatea lui Igor Dodon a scăzut substanțial în Republica Moldova. Un sondaj de opinie realizat de Institutul Partidului Republican American, la sfârșitul lunii februarie și către începutul lunii martie, arăta că popularitatea socialiștilor și a lui Dodon deja se prăbușise.
„De asemenea, a mai fost realizat un alt sondaj de către CIVIS, o organizație din Chișinău, pe 1.200 de subiecți, majoritatea tineri, care arăta foarte clar că inclusiv imaginea Rusiei s-a prăbușit, în Republica Moldova. În general, pro-rușii sunt tot mai izolați. În aceste condiții, din punct de vedere politic, pe termen scurt nu văd niciun fel de problemă și niciun interes legat de o prezumptivă intervenție a Rusiei în această zonă. De altfel, Moscova nici nu are resursele necesare pentru a interveni în Moldova”, a argumentat Pîrvulescu.
Politologul a atenționat, că, totuși, dacă reținerea lui Dodon și eventualul proces nu se vor clădi pe argumente solide, abia atunci situația creată ar putea să compromită toate eforturile pro–europene ale Chișinăului.
În privința atuurilor Maiei Sandu, Cristian Pîrvulescu a opinat că acestea țin de capacitatea de comunicare și de deschidere a liderului de la Chișinău față de ideile europene.
„Maia Sandu fost foarte bine primită la Bruxelles și la Paris. Tot domnia sa crează Moldovei o imagine foarte bună, în raport cu toți ceilalți foști președinți. Este primul șef de stat din țara vecină care vorbește cursiv limba engleză, are o orientare progresistă surprinzătoare pentru un stat ca Moldova, iar toate aceste amănunte o plasează pe o direcție bună și o așează într-o situație privilegiată”, a precizat profesorul Pîrvulescu.
Interlocutorul nostru a menționat faptul că, inclusiv Guvernul condus de Natalia Gavrilița este, în general, bine văzut în cadrul Uniunii Europene și în SUA, „dar asta nu înseamnă că, în Moldova, a început să piardă, la capitolul susținere, din pricina situației economice dificile, a inflației, care a scăpat de sub control, și a prezenței masive a mass-mediei rusești, care manipulează populația”.
„Așadar, imaginea externă a noului regim de la Chișinău este bună, în schimb, imaginea internă trebuie consolidată. Iar modul în care Guvernul moldovean a negociat cu Gazprom problema gazului este foarte discutabil…”, a încheiat, într-o atmosferă de suspans, Cristian Pîrvulescu.