Folosirea combustibililor fosili, asociată cu scăderea natalității. Care este situația în România

Nașterea copiilor care, în timp, să înlocuiască vechile generații este un element fundamental al stabilității economice a statelor, dar și al conservării și perpetuării diferitelor tradiții și practici culturale. Scăderea numărului de bebeluși care se nasc atrage o presiune constantă asupra diferitelor sisteme publice, cum ar fi cel de sănătate, asigurări sociale sau pensii.

După cum arată un studiu recent, publicat de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, scăderea natalității tinde să fie asociată și cu o scădere a calității mediului. Descoperirile acestora au la bază datele colectate în statul nordic, dar se aplică și statelor industrializate, notează The Guardian.

Oamenii de știință explică faptul că au observat o scădere constantă a nivelului nașterilor în ultima jumătate de secol. De asemenea, aceștia explică faptul că 1 din 10 copii danezi se naște în prezent prin reproducere asistată și că mai mult de 20% dintre bărbați nu au copii.

Datele cercetătorilor indică faptul că scăderea natalității a început odată cu perioada industrializării. Menținerea acestei tendințe demografice poate duce la un dezechilibru social extrem de periculos, în care un număr tot mai restrâns de persoane tinere va trebui să sprijine generațiile în vârstă tot mai numeroase.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Niels Erik Skakkebaek, profesor al Universității din Copenhaga și autor principal al studiului, atrage atenția asupra faptului că problema infertilității nu a fost studiată în mod corespunzător. El este de părere că un prim pas în înțelegerea și remedierea acestei situații este reprezentat de studierea cuplurilor tinere care nu au copii.

Este poluarea singurul factor care dictează rata natalității?

Situația fertilității și a natalității este discutată intens în Occident și România de câteva decenii. În general, în cazul acestei probleme nu sunt luați în calcul factorii de mediu, cum ar fi poluarea cauzată de arderea combustibililor fosili.

În general, discuțiile se poartă în jurul factorilor care țin de mediul cultural și cel economic. Astfel, extinderea accesului la serviciile de planificare familială și la metode de contracepție sau de întreruperea a sarcinilor sunt adesea citate.

De asemenea, creșterea participării în viața publică și o contribuție tot mai importantă în activitățile economice a femeilor sunt considerate potențiale cauze ale declinului demografic.  Cu toate acestea, datele cercetătorilor danezi arată faptul că scăderea numărului de nașteri reprezenta o realitate cu mult înaintea folosirii la scară largă a anticoncepționalelor.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

În paralel, cercetătorii fac trimitere la studiile care arată cauzele biologice ale infertilității. Printre acestea se pot numără: cancerul testicular, calitatea ovulelor și a spermei, pubertatea prematură sau numărul în creștere de malformații genitale.

După cum subliniază oamenii de știință danezi, acești factori nu pot avea doar cauze genetice. Din această cauză, echipa condusă de dr. Skakkebaek atrage atenția asupra faptului că trebuie luată în discuție și poluarea cu combustibili fosili, care a început odată cu Revoluția Industrială.

Substanțele generate de ardere diferitelor forme de combustibili fosili se dovedesc extrem de periculoase. Diferite analize și studii relevând faptul că acestea au fost identificate în sânge, urină, spermă, placentă, țesutul adipos sau chiar laptele matern.

Unele dintre substanțele poluante au un efect nefast asupra sistemului endocrin, cel care gestionează producerea diferiților hormoni, inclusiv cei sexuali. După cum arată unele studii, problemele endocrinologice asociate cu poluarea pot afecta capacitatea de reproducere a bărbaților.

Care este situația în România?

Poluarea și evoluția demografică sunt două subiecte sensibile, mai ales atunci când vorbim despre țara noastră. Din nefericire, nu există studii care să lege nivelul natalității de poluarea. Totuși, avem o serie de informații destul de clare despre situația separată a celor două probleme.

Astfel, după cum arată datele INS, oferite publicului în vară, în 2020 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 90 de ani, cifre similare fiind înregistrate în anul 1930. Trebuie subliniat și faptul că la 1 ianuarie 2021, minorii reprezentau doar 17,6% din populația României, într-o tendință de scădere continuă.

Situația natalității s-a aflat pe masa tuturor guvernelor din ultimii ani, acestea încercând să ofere diferite soluții legislative și pachete sociale pentru a încuraja formarea unor noi familii și nașterea mai multor copii. În prezent, aceste probleme țin de noul Minister al Familiei și de măsurile pe care aceste le va adopta.

În ceea ce privește poluarea, un alt subiect sensibil, situația din țara noastră fiind departe de a fi optimă. Mai exact, după cum arată Eurostat, orașele din România sunt pe locul al treilea în ceea ce privește concentrația de particule fine periculoase.

Bucureștiul, cel mai populat centru urban din România, ocupă poziția 51 în topul celor mai poluate capitale din lume.  Substanțele nocive din aer, apă sau sol ajung, în cele din urmă, în organismul uman. Din nefericire, este greu de estimat efectul acestora de-a lungul a mai multor generații.