News

Poluarea din București, semnal de alarmă pentru specialiști. Cât de nociv este aerul din Capitală. Zonele cu cele mai îngrijorătoare concentrații

Poluarea aerului poate avea un impact major asupra sănătății oamenilor. În București și Ilfov s-au găsit concentrații peste limite
31.01.2025 | 17:28
Poluarea din Bucuresti semnal de alarma pentru specialisti Cat de nociv este aerul din Capitala Zonele cu cele mai ingrijoratoare concentratii
Nivelul de poluare din București a atins, în unele zone, cote alarmante / sursa: colaj Fanatik, Freepik
ADVERTISEMENT

În București și Ilfov, aerul devine mai poluat pe zi ce trece. Nivelul de nocivitate poate afecta grav sănătatea, ducând chiar și până la moarte. În ultima perioadă, nivelul substanțelor poluante din aer a crescut alarmant.

București – capitala aerului poluat

Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a publicat, recent, o analiză a calității aerului. Potrivit experților, în unele cartiere din București și localităţi din Ilfov, aerul era aproape irespirabil. Motivul? Vremea, spun reprezentanții ANPM. Lipsa vântului și umiditatea crescută au făcut ca particulele poluante să rămână pe sol. Astfel, dispersia în aer nu a mai avut loc.

ADVERTISEMENT

Cele mai mari concentrații s-au înregistrat, în data de 20 ianuarie, la stațiile B27 – Voluntari, B15 – Colentina și B11 – Bragadiru, fiind emisă chiar și o alertă în acest sens. Din cauză că particulele poluante PM 10 și PM 2,5 au avut valorile „rău”, „foarte rău” și „extrem de rău”, ANPM a decis să transmită informațiile către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică București.

Contactate de FANATIK, Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică București nu au oferit niciun răspuns, până la acest moment, cu privire la valorile mult peste limite ale agenților poluanți și efectul lor asupra populației.

ADVERTISEMENT

ANPM a transmis, ulterior, pentru FANATIK, că în perioada 20 – 30 ianuarie, calitatea aerului a fost foarte proastă, multe stații înregistrând depășiri ale concentrațiilor limită. Între 30 ianuarie și 4 februarie nu au mai fost înregistrate depășiri ale concentrațiilor.

Zonele cu cel mai poluat aer din București-Ilfov

Speranțele specialiștilor privind nivelurile poluării nu sunt optimiste, date fiind condițiile meteo încă instabile. La 10 zile distanță, în zonele afectate de poluanți, valorile sunt, însă, puțin diferite. Potrivit Aerlive, platformă de monitorizare a calității aerului, în București și Ilfov există unele zone în care gradul de poluare este mai ridicat decât ar fi indicat.

ADVERTISEMENT

Din datele consultate de FANATIK și pe CalitateAer.ro, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, în Voluntari, Colentina și Bragadiru, nivelul de poluare a aerului a scăzut. În prezent, calitatea aerului este la nivel „Acceptabil” în aceste zone. Principalele cauze ale emisiilor poluante provin de la trafic.

În Măgurele, concentrațiile de PM 2,5 și PM 10 sunt în limite normale, însă calitatea per total a aerului este de nivel 5, adică „Foarte rău”. În Giulești, nivelul este 4, adică „Rău”. În celelalte zone ale Capitalei, cifrele sunt moderate, iar calitatea aerului se învârte în jurul termenului „Acceptabil” și „Moderat”.

ADVERTISEMENT

Cel mai „Bun” aer se poate respira în zona Titan, Iuliu Maniu, Grozăvești, dar și în Bucureștii Noi. De asemenea, și în Buftea și în zona Snagov calitatea aerului este „Bună”. Accuweather arată, la rândul său, că aerul din București este nesănătos. PM 2,5 este întâlnit la un nivel ridicat, iar PM 10 este în parametri normali.

Când este aerul cel mai poluat

„Ucigașul tăcut”, cum este numit de medici, este cu mult mai periculos toamna și iarna. Aplicațiile dedicate și cele de prognoză a vremii arată încă din octombrie cum aerul devine tot mai poluat. La jumătatea lunii noiembrie 2024, cele mai poluate cartiere din București erau Aviatorilor și Floreasca, dar și aproape tot Centrul Vechi, potrivit Aerlive.

Explicația autorităților este simplă: în aceste perioade apare smogul, adică o combinație între fumul generat de activitățile umane și absența vântului. Acesta este, de fapt, un mix extrem de nociv de poluanți, tradus, practic, prin ceața care a cuprins Bucureștiul în ultimele zile, dar și alte zone din țară.

Particulele în suspensie despre care discutăm, PM 10 și PM 2,5, sunt extrem de mici, fiind egale cu circa o miime de milimetru. În aer fiind, aceste particule sunt inspirate de oameni. O persoană, care respiră de circa 20.000 de ori pe zi, introduce în organism, prin plămâni și, ulterior, prin sânge, substanțe despre care nici nu are idee.

În aer putem regăsi de la produse chimice, fum, praf, diverși alergeni sub formă lichidă solidă sau gazoasă, până la mici picături virale sau bacteriene. Aceste particule în suspensie pot afecta sănătatea grav în cazul absenței unor măsuri.

Poluarea aerului – principalele cauze

Alți poluanți din aer sunt ozonul, oxizii de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon și compușii organici volatili. Toate periculoase pentru sănătate, fiecare are o proprietare ce o diferențiază de particulele menționate.

Chimic vorbind, PM 2,5 provine de la arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului. El este, deci, cel mai des întâlnit poluant. PM 10 reprezintă praful rezultat în urma construcțiilor, incendiilor de vegetație sau de deșeuri, gropilor de gunoi și câmpurilor agricole, polen sau chiar fragmente de bacterii.

Aceste particule se împrăștie în aer prin mai multe surse:

  • industriale: manipularea materialelor; zidării, rafinării, fabrici de ciment, producția de fier și oțel, extracția și centralele electrice pe combustibili fosili;
  • difuze: activități banale, ca tunsul ierbii, sobele pe lemn, incendiile, uneori chiar praful generat de vânt;
  • naturale: incendii de vegetație, furtuni de praf, polen;
  • de transport: arderea combustibililor, mai ales motorină uzura anvelopelor, turbulențe ale aerului în timpul deplasării mașinilor;
  • industria de consum: deși particulele nu se află intenționat în produse, ele pot fi generate, de exemplu, de talc sau alte produse sub formă de pulbere.

Alte activități care cresc nivelul de poluanți, la interior, sunt fumatul, gătitul, aprinderea lumânărilor, folosirea produselor de curățenie, odorizante, deodorante și produse de styling.

Aerul toxic, cauză de mortalitate la copii

Expunerea pe durată medie spre lungă la poluanți poate duce chiar și la moarte. Dacă vorbim despre PM 2,5, expunerea până la 24 de ore a fost asociată de medici cu mortalitate prematură, probleme cardiace și pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm și simptome respiratorii. Aceste simptome au fost întâlnite în special la bebeluși și bătrâni ce sufereau deja de afecțiuni cardiace sau pulmonare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, PM 2,5 este poluantul atmosferic ce cauzează cele mai multe probleme de sănătate din lume.

Trecând la PM 10, expunerea pe termen scurt este asociată cu agravarea bolilor preexistente, ca astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Poate duce inclusiv la spitalizare, dacă starea se degradează semnificativ.

Potrivit UNICEF, 68 de copii din lume au murit, în 2021, din cauza aerului mult prea poluat. Dintre aceștia, 63 aveau mai puțin de un an de viață. Tot pentru anul 2021 s-a estimat că, în România, copiii cu vârste sub cinci ani au pierdut peste 6.200 de ani din viață din cauza poluării aerului.

Ce face România pentru combaterea poluării aerului

Un raport al „Health Costs of Air Pollution in European Cities and the Linkage with Transport“, realizat de compania olandeză de consultanță de mediu CE Delft în octombrie 2020, arată că Bucureștiul este orașul european cu cele mai mari cheltuieli, pe cap de locuitor, asociate poluării. În 2018 aceste cheltuieli au depășit 3.000 de euro de persoană.

Anual, România cheltuie peste șase milioane de euro din cauza poluării. O directivă europeană prevede eliminarea treptată, până în 2040, a cazanelor sau sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Scopul este scăderea ratei poluării determinate de încălzirea locuințelor.

Recent, Andrei Ciorlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat, pentru Digi24, că au avut loc 48.000 de controale în 2024. În urma acestora s-au aplicat sancțiuni de circa 1,2 milioane de lei.

Cum se ține sub control poluarea din București

Deși fiecare persoană se poate proteja individual de unii agenți poluanți, aerul exterior pe care îl respirăm nu poate fi controlat. Un rol important îl au chiar companiile care ne înconjoară, dar și autoritățile. În lipsa unor măsuri concrete prin care nivelul poluării poate fi scăzut, rata mortalității din cauza poluării va rămâne ridicată.

„Pentru reducerea cât mai rapidă a concentrațiilor de particule PM 10 și PM 2.5 este necesară urgentarea de către PMB a realizării studiului de calitate a aerului și apoi elaborarea de către comisia tehnică condusă de PMB a noului plan de calitate a aerului, plan ce trebuie să conțină măsuri concrete, cu indicatori cuantificabili și cu efect calculat al implementării acestor măsuri. Planul va trebui să conțină toate măsurile necesare pentru reducerea cât mai rapidă a concentrațiilor astfel încât să nu mai fie depășite valorile limită.

Garda Națională de Mediu – Comisariatul MB urmărește modul în care PMB își îndeplinește obligațiile legate ce îi revin privind calitatea aerului înconjurător, aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului”, a transmis Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT