Populația, batjocorită de Coaliție pe tema facturilor la energie. PSD vrea revenirea „băieților deștepți”, iar PNL ne trimite la vânătoare de himere

În timp ce românii încep să primească facturi tot mai mari la energie electrică, principalele partide din coaliția de guvernare, PNL și PSD, se bat în soluții nerealiste.

PSD și revenirea „băieților deștepți”

Social-democrații, prin vocea purtătorului de cuvânt al partidului, Radu Oprea, l-au atacat marți pe ministrul energiei, Virgil Popescu, pe tema facturilor de electricitate. Reacția PSD vine în contextul în care ministrul liberal a susținut că ANRE și ANPC, instituții unde PSD-ul a numit oameni în conducere, sunt cele care răspund de situația facturilor mari pe care populația a început să le primească.

În replică, social-democrații i-au cerut ministrului să impună companiilor de stat din energie să încheie contracte bilaterale cu furnizorii și marii consumatori, contracte care să fie încheiate la un preț sub prețul actual din piață, și astfel să se ajungă la o ieftinire a prețului energiei.

„Astăzi, pe piața energiei lipsește marfa, nu se încheie contracte. Să nu se mai mire ministrul Popescu că prețurile furnizorilor sunt mari. Legile pieței libere (sau liberalizată, care îi place atât de mult ministrului Popescu) spun că în lipsa ofertei prețurile cresc.

Digi24.ro

Am fost la ambasada Rusiei să văd „Provocarea”, filmul interzis în România. S-a stricat ceva în spațiu? Nu-i nimic, reparăm cu sârmă

Ordonanța pe energie aduce mai multe elemente de noutate, dar unul mi se pare extrem de important: obligația companiilor producătoare de energie (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO etc.) să încheie contracte bilaterale cu furnizorii de energie și cu companiile mari. Ce înseamnă acest lucru? Mutarea volumelor de energie tranzacționate de pe piața zilei următoare PZU, acolo unde se înregistrează acele valori extrem de mari (speculative), pe piața contractelor bilaterale unde prețurile ar trebui să reflecte costurile de producție și un profit decent”, a transmis Radu Oprea.

Specialiștii din domeniu susțin însă că măsura este una nu doar lipsită de logică economică, în sensul că statul nici nu are acum energia pe care să o vândă astfel, dar și de o bază legală, fiind similară perioadei în care companii precum Hidroelectrica erau jefuite de „băieții deștepți din energie”.

„În primul și în primul rând, ca să te apuci să vinzi energia trebuie să ai existe această energie, să o ai în portofoliu. Dacă această energie, să presupunem că o avem, acționarul își poate face orice politică comercială dorește. Acționarul are această capacitate de a solicita administratorului și administratorul, la rândul său, conducerii executive, să vină cu ce politică dorește să vină pe piață. Întrebarea este cum facem în practică această chestie.

Să presupunem că dumneavoastră sunteți reprezentantul unui astfel de producător, iar eu vin și vă cer să vindeți pe cinci ani toată energia. Cum puteți în practică? La ce preț o vindeți și cui? Cum îi alegeți pe cei cărora le vindeți energia? De unde știți că nu vindeți la un preț azi de 900 de lei MW iar mâine va fi de 1200 de lei? Este invocat acolo prețul de producție. Să presupunem atunci că aveți un preț de producție de 500 de lei, plus 100 de lei profit, deci o vindem cu 600 de lei. Peste doi ani de zile să presupunem că acest preț va fi de 2.000 de lei. Cel care o cumpără cu 600 de lei acum, va face un profit uriaș peste doi ani. Ce se va întâmpla cu dumneavoastră atunci? Veți ajunge în fața procurorilor, precum foștii băieți deștepți”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Acesta susține că soluția nu este de a interveni pe bursă pentru a obține o scădere a prețului ci fie prin reducerea consumului, prin reducerea consumului așa cum recomandă Comisia Europeană și cum sunt ironizate de liderii PSD, fie prin creșterea capacității de producție.

„Bursa, oricât ar fi ea de rea, este doar un element unde se stabilește cererea și oferta. Asta nu înțeleg acești oameni. Nu bursa, o clădire, un regulament sau o platformă, stabilește prețul – ci dacă există mai multă energie sau mai puțină energie. Asta este problema de facto. Ei ne spun că schimbă, că nu mai e PZU e altceva, nu mai e DTF e bursa de altundeva. Nu un calculator face prețul, ci cererea și oferta. Sigur, sunt sunt niște derapaje în momentul de față, dar nu înlocuim niște derapaje cu altele”, a mai precizat Dumitru Chisăliță, pentru FANATIK.

De ce nu are România energie?

România are o producție de energie de circa 6.000 de MW, cu o variație de 2,3 sute în funcție de câtă energie este produsă de eolian și solar, care variază în funcție de vreme (în noaptea trecută, datorită vântului puternic, parcurile eoliene din România au produs peste 1.500 de MW, mai mult decât cele două reactoare de la Cernavodă). Din păcate pentru țara noastră, consumul zilnic este cu câteva sute peste 6.000 de MW, astfel că, încă de acum trei ani, România a devenit un importator net de energie.

Experții din domeniu susțin că vina pentru această situație o poartă chiar autoritățile române, care nu au creat un cadru fiscal și legislativ care să permită investițiile în acest domeniu. Nu doar măsurile impuse de PSD în epoca Dragnea, precum OUG 114 care a obligat companiile din energie să vireze profiturile către bugetul de stat și nu spre investițiile în dezvoltarea de noi unități de producție, dar și constantele modificări legislative, multe dintre acestea făcute chiar în acest an, au reprezentat o piedică pentru investitorii în domeniu.

„În primele 6 luni ale anului, producția de energie electrică pe cărbune a crescut cu 22%. Importurile de cărbune au crescut cu, surpriză, 22% (producția internă doar cu 1%). Ordonanța 119, cu “contribuția de solidaritate pe traderi”, a dus prețurile gazului românesc la nivelul celor din Austria, după ce acum o lună erau cu 90 EUR/MWh mai ieftine. Bun, s-a ieftinit la ei cu vreo 50, dar s-a și scumpit la noi cu 35. Cine o să plătească mai mult? Consumatorii care nu beneficiază de plafonări, compensări și toate cele, desigur, adică producția industrială. Norocul nostru, se mai închide câte ceva și o să avem gaz la iarnă. Plătim la anul cu inflație.

Italia instalează 5,1 GW regenerabili în 2022 (din care 3,4 GW solar). Germania a instalat deja 3,1 GW solar doar în prima jumătate a anului. România a instalat zero. Noi nu punem botul la progresismele verzi ale Europei, mai bine importam cărbune”, a notat cu ironie, într-o postare pe Facebook, Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul EFOR.

Dumitru Chisăliță subliniază că în țara noastră nu s-au mai făcut investiții pentru mărirea capacității de producție, iar una din cauze pentru acest fapt este modul în care autoritățile au modificat legislația din domeniu.

„La noi nu s-au mai făcut investiții în tot segmentul energetic. Să ne gândim doar la ce s-a întâmplat cu energia regenerabilă. A fost la început Legea 220/ 2008 care a dat niște stimuli foarte mari celor care au venit și au făcut investiții. Ce s-a investit până în 2012 așa au beneficiat de niște certificate verzi foarte mari din partea statului, iar în momentul în care aceste bonificații au dispărut, au dispărut și interesul. Dacă pe un investitor îl înveți că 5-7% e rată de profit ok, el îți investește la 5, 6%, dacă îl înveți că 20% e ok, atunci când scazi la 5-6, nu va mai veni, ceea ce se întâmplă acum.

A doua problemă, și cea majoră, a fost instabilitatea care s-a instalat în România în ultimii patru, cinci ani: și instabilitate fiscală, și instabilitate din punct de vedere al reglementării, și instabilitate din punct de vedere al pieței. Un investitor care vine și bagă în România zece milioane de euro vine cu scopul de a face profit, nu vine ca să aibă profit în primul an iar apoi să i se spună că 100% din ce vinde e preluat de stat. Ca exemplu, în anul acesta legislația primară s-a schimbat de 14 ori în opt luni. Când un investitor vede că legea se schimbă la fiecare două săptămâni, ca este impozitat și supra-impozitat ia în calcul că nu există doar România pe lumea asta, și asta s-a întâmplat, s-au dus în alte țări”, a declarat, pentru FANATIK, președintele Asociației Energia Inteligentă.

PNL ne trimite la vânătoare de himere

După ce în ultimele zile mulți oameni s-au plâns de facturile uriașe venite la electricitate, printre aceștia persoane publicem precum Mihai Șora sau actorul Marius Manole care au anunțat că au primit facturi regularizate de peste 6-7.000 de lei, ministrul energiei a susținut că de vină este faptul că instituții precum ANRE sau ANPC nu-și fac datoria. ANPC a anunțat deja marți că a demarat controale în toată țara, în timp ce furnizorii de energie au susținut că este vorba, în aceste cazuri, da facturi unde regularizarea s-a făcut pentru perioade de peste 1-1,5 ani, din cauză că nu au avut acces la contoarul electric. La rândul lor, ANRE a transmis luni că în perioada 2019-2022 au fost amendați 20 de operatori de pe piața angro de energie electrică, cărora le-a aplicat amenzi de aproape 13 milioane de lei.

Dincolo însă de aceste situații, strategia de compensare a prețului energiei electrice, raportată la consumul din anul 2021 și până la pragul maxim de 255 de KWh, pentru cei cu un consum mediu lunar de până la 300 de KWh îi ignoră pe cei care nu sunt racordați la rețeaua de gaze, și au astfel nevoie de un boiler pentru a avea apă caldă sau pentru a-și încălzi casa. În cazul acestora, din cauze ce nu țin de ei, acești consumatori nu vor beneficia de nicio compensare a prețului la factura electrică. „Mi-a venit factura electrică 1.700 de lei, care e mai mare decât salariul meu. Noroc că m-a ajutat fiul meu cu niște bani pentru a putea plăti factura. Am un boiler cu care încălzim apa. Nu ai ce să faci, trebuie să poți să te speli ca să mergi la servici. Pe factură, KW a fost de 2,5 lei. L-am auzit pe ministru spunând că există furnizori cu preț de 0,8 lei, dar nu știu care e ală”, ne-a declarat o doamnă din București. Însă ca ea sunt sute de oameni care sunt dependenți de încălzirea locuințelor de rețeaua electrică și care nu beneficiază de nicio compensare.

De altfel, ministrul energiei, Virgil Popescu, i-a îndemnat săptămâna trecută pe consumatorii ce depășesc pragul de 300 de KWh și care plătesc astfel prețul din contractul cu furnizorii, să caute în lista furnizorilor acel furnizor cu prețul de 0,8 lei, adică prețul la care este plafonat KWh.

Experții în energie susțin însă că soluția propusă de Virgil Popescu este doar un populism ieftin, în contextul în care Hidroelectrica, furnizorul la care făcea referire ministrul, nu poate prelua toată populația țării, și care, în fapt, nici nu mai răspunde la cererile de transfer.

„Să fim sinceri, singurul furnizor care este în momentul de față sub 2 lei este Hidroelectrica, și este la acest preț pentru că a decis să țină prețul acolo jos. Nu există alt furnizor. Ori, din punctul meu de vedere aceasta nu este o soluție, adică să vii tu să spui mutați-vă la Hidroelectrica și să forțezi compania să meargă în pierdere, pentru că ceea ce face această companie astăzi este o acțiune de dumping. Nu pot eu să vând la un furnizor la prețul de 1 leu în condițiile în care am costurile cele mai mici pentru întreaga cantitate, și să vând cu 0,4 lei pe KW la populație, unde am costurile cele mai mari, costuri de facturare, de monitorizare, de recuperare creanțe. Ori chestia asta se numește dumping, pentru că nu are logică.

Încălcăm niște principii și niște legi ale concurenței, încălcăm niște legi ale funcționării unei societăți de stat, nu înțeleg de ce Curtea de Conturi de exemplu nu demarează un control.

Asta nu e deloc o soluție. Nu pot să vin și să spun unui milion de clienți să se mute la Hidroelectrica, companie care nu se descurcă cu 100.000 de clienți. E doar un populism ieftin. E o strategie care va crea dezamăgiri, iar acest lucru va avea un efect mult mai pervers decât cel strict din factura de energie”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.