Miodrag Belodedici va rămâne întotdeauna unul dintre cei mai mari fotbaliști români din istorie. Andrei Vochin a spus totul despre singurul fotbalist român dublu câștigător al Cupei Campionilor Europeni și ce nedreptate i s-a făcut, de fapt.
Miodrag Belodedici, fostul mare internațional român, a scris istorie în fotbal. Andrei Vochin a povestit totul, în cadrul celei mai recente ediții de „Oldies but Goldies” despre singurul fotbalist român ce a cucerit Cupa Campionilor Europeni cu două echipe diferite. Cum a fost, ca fotbalist, Belodedici.
„Nu există niciun fotbalist român care să fi câștigat două Cupe ale Campionilor și acesta este Miodrag Belodedici. Din punctul meu de vedere, este fotbalistul cu cel mai bun palmares dintre toți cei pe care i-am avut noi, pentru că alături de cele două Cupe ale Campionilor câștigate cu Steaua în 86 și cu Steaua Roșie în 91, mai are o Supercupă a Europei câștigată cu Steaua în 87 și o Cupă Intercontinentală câștigată cu Steaua Roșie cu Colo-Colo.
Cu Steaua București a pierdut-o, el fiind cel mai bun fotbalist al Stelei în meciul cu River Plate. De altfel, i s-a anulat un gol absolut valabil, am văzut cu toții. El ar fi trebuit să fie declarat omul meciului, până la urmă nu s-a mai întâmplat și așa a pierdut mașina aia. Trebuia să o primească acolo.
A prins locul 8 la Balonul de Aur în 1991, într-o companie selectă. Avea tot ce îi trebuie și a demonstrat pe teren la echipe care nu erau foarte mari. El era tot timpul asemănat cu Franz Beckenbauer prin ceea ce făcea pe teren, prin eleganța cu care juca. A fost construit pentru acel post de libero. Pe vremea aia se juca cu libero și ca să fii libero la vremea respectivă îți trebuiau foarte multe lucruri, dar în special o minte și o inteligență sportivă ieșită din comun!”, a spus inițial Andrei Vochin.
Andrei Vochin, coleg în prezent cu Miodrag Belodedici în cadrul FRF, a mărturisit cât de impresionat este, chiar și acum, de omul Belodedici. Consilierul lui Răzvan Burleanu a scos în evidență modestia fostului mare fotbalist român, care era protagonistul unui reportaj eveniment pentru FANATIK în 2020.
„A fost uriaș și când mă uit la el, sunt coleg cu el de birou și aproape în fiecare dimineață ne întâlnim. Și chiar la vârsta pe care o am, nu-mi vine să cred că tot timpul îl am în față. Și mă gândesc câtă modestie în omul ăsta, care dacă ar fi fost în locul altora, din fotbalul nostru, cred că ar fi bubuit televizoarele.
Adică n-ai fi putut să ridici cuvântul în fața lui, pentru că imediat te-ar tăia. Păi el dacă i-ar lua pe toți la rând din spate, i-ar spune tu nu vorbești, tu nu vorbești, tu nu vorbești, că tu nu ai cum, că nu mă egalezi la nimic!”, a mai spus Vochin.
Fotbaliștii, atât străini cât și români, au primit deseori diverse porecle. S-a întâmplat și în cazul lui Miodrag Belodedici, supranumit „căprioara”. Andrei Vochin a dezvăluit cum a primit fostul mijlocaș român acest apelativ și ce părere are, de fapt, despre el.
„Sincer, lui nu prea place și nu prea înțelege. Nu-i place. Zice ce-i aia căprioară? A zis că el crede că vine de la faptul că pe vremea când jucau ei aveau șorturi mai scurte și se vedea tot piciorul. Nu e încântat. I s-a spus așa înainte de 89.
Era un cerb din punctul meu de vedere, pentru că domina totul cu eleganță, domina totul de acolo din spate, dar așa cum spunea și el, la postul lui avea nevoie în față de niște tipi duri și i-a avut toată cariera lui”, a mai spus oficialul FRF.
Andrei Vochin a povestit, de asemenea, și despre începuturile lui Miodrag Belodedici în fotbal. Sârb de origine, fostul mare fotbalist a visat încă de mic să fie liber, iar parcursul său în carieră a consemnat mai multe etape până la succes.
„A fost un copil care a jucat fotbal de mic acolo la Moldovan Nouă, la el, pe clisura Dunării, la 150 de metri de graniță. Granița aia care i-a fost tot timpul ca un far aprins către care s-a uitat de când era mic. El este sârb 100%! Visul lor, al oamenilor care stăteau acolo, era să ajungă să meargă în Iugoslavia și de acolo să meargă mai departe, pentru că acolo ei vedeau libertatea. Povestea el odată în birou, copiii de pe malul celălalt, care erau la 100 de metri, sârbii, se bălăceau, fie pe clisura Dunării, fie în Nera și grănicerii nu le dădeau voie să facă baie, să se scalde. Le era teamă să nu plece, să fugă.
A început fotbalul de mic. L-au văzut cei de la Minerul Moldova Nouă și l-au promovat junior în teren. Astfel încât el a jucat de la 15-16 ani în Divizia B împotriva lui Mircea Lucescu, când era la Corvinul. La finalul unui meci cu Arad, arbitrul Romeo Stâncan i-a strecurat un bilețel în buzunar și i-a spus să sune la numărul acela de telefon dacă vrea să plece de la Moldova Nouă. Persoana de contract era de la FC Argeș, Florin Halagian.
Tatăl lui ținea cu Steaua Roșie Belgrad, echipa lui favorită. Nu voia să-l lase să plece de acolo. Nu voia să plece de acasă, că e băiatul familiei, că să joace pe la Timișoara, pe la Reșița. Profesorul de acolo, Ioan Reinhardt, a zis că nu crede că o să ajungă fotbalist, nu vede ceva în el.
Nu l-au reținut la Reșița și atunci taică-su a luat legătura cu FC Argeș și Halagian și Leonte Ianovschi, era perechea de antrenori de acolo. Imediat l-au luat, l-au chemat la FC Argeș. S-a dus, s-a dezbrăcat, abia aștepta să îl vadă pe Dobrin, să se antreneze cu toți cei de acolo. Halagian, după vreo două-trei luni, a plecat de la FC Argeș. L-au dat afară și s-a dus la FC Olt, unde l-a luat pe Dobrin după el. I-a simțit valoarea!”, a mai spus Andrei Vochin.
Deși a cucerit două Cupe ale Campionilor cu două echipe diferite (Steaua București și Steaua Roșie Belgrad) și a strălucit pe teren în anii respectivi, paradoxal, Miodrag Belodedici a fost doar pe locul 2 în ierarhia celor mai buni fotbaliști români. El obținea acest loc, pentru prima și singura dată, în 1987.
„În 1986 și 1988 locul 3 și în 1987 locul 2. Deci cel mai sus în a fost în 1987, s-a clasat pe locul 2. În 1987 ordinea a fost Hagi, Belo, Cămătaru, Boloni, Lăcătuș!”, a precizat și moderatorul Horia Ivanovici la „Oldies but Goldies”.