Povestea experimentului Coventry. Cum au ajuns zeci de femei indiene din Marea Britanie să mănânce, fără să știe, alimente radioactive

Un documentar realizat în 1995, în care este menționat experimentul Coventry, a șocat Marea Britanie și în special comunitatea asiatică din localitate. ”Experimente mortale”, difuzat în acel an pe 6 iulie, dezvăluia că, în cadrul unui studiu privind anemia, 21 de femei indiene au consumat turte chapati pregătite cu făină radioactivă, fără să-și fi dat consimțământul pentru acest lucru.

Experimentul Coventry. Femeile indiene au consumat alimente radioactive

Studiul a avut loc în urmă cu mai bine de 50 de ani, dar încă stârnește emoții puternice. La începutul anilor 1960, Peter Elwood era un epidemiolog tânăr și ambițios care locuia în Belfast, orașul său natal. După primele sale proiecte de cercetare, Elwood a început să analizeze cum să abordeze o problemă majoră a sănătății la nivel mondial: anemia.

Într-o zi, în Belfast, Elwood se afla în mașina sa și discuta cu un coleg despre cum să îmbunătățească tratamentul anemiei. „Administrarea de tablete prin intermediul medicilor de familie avea rezultate foarte slabe. Ce puteam face?”, își amintește el potrivit The Guardian.

„Și astfel, întregul domeniu de cercetare, care a durat aproximativ 10 ani și s-a încheiat cu turtele chapati radioactive, a început cu o idee în mașină”, a spus Elwood.

Digi24.ro

„Simion e o hienă”, spune Becali, care dezvăluie despre cum l-a susținut financiar pe liderul AUR. „Oamenii trebuie să știe adevărul”

De la sfârșitul anilor 1950, pâinea din Regatul Unit era în mod obișnuit îmbogățită cu fier, împreună cu alte minerale, inclusiv calciu, dar nu au existat prea multe investigații cu privire la eficiența acestei măsuri sau la modul în care tipul de fier sau de făină afectează absorbția.

În 1963, Elwood s-a mutat la Cardiff pentru a prelua un post la Epidemiological Research Unit, o divizie a MRC (Consiliul pentru Cercetare Medicală). El a inițiat noi studii privind fierul din pâine, testând diferite tipuri de făină îmbogățită și modul în care absorbția fierului era afectată de alte alimente consumate în același timp.

Digisport.ro

Apariție rară! Cum arată la 77 de ani singurul fiu rămas în viață al soților Elena și Nicolae Ceaușescu

Elwood începe să utilizeze radiațiile

La sfârșitul anilor 1960, epidemiologul a început să utilizeze un nou instrument de cercetare interesant: radiațiile. În mod obișnuit, absorbția fierului se măsoară administrând unei persoane alimente sau suplimente îmbogățite cu fier și verificând apoi nivelurile de hemoglobină din sânge – un proces care poate dura luni de zile. Cu ajutorul izotopilor radioactivi de fier, studiile puteau fi finalizate în câteva săptămâni sau chiar zile.

Elementul radioactiv funcționa aproape ca o etichetă atașată fierului, permițând oamenilor de știință să vadă și să măsoare cu precizie ce făcea acesta în organism.

În perioada în care Elwood lucra la studiile sale asupra fierului, cultura medicală era paternalistă. Majoritatea medicilor credeau că sunt cei mai în măsură să ia decizii privind riscurile în numele pacienților lor. Consimțământul era adesea considerat, în cel mai bun caz, inutil și, în cel mai rău caz, un obstacol activ în calea căutării cunoașterii.

În 1947, după ce procesele de la Nuremberg au dezvăluit întreaga oroare a experimentelor medicale ale naziștilor pe deținuții din lagărele de concentrare, a fost introdus un nou set de principii pentru cercetarea etică pe oameni, cunoscut sub numele de Codul de la Nuremberg.

Primul dintre cele 10 puncte ale sale este: „Consimțământul voluntar al subiectului uman este absolut esențial”. Codul stabilește și alte principii: experimentele ar trebui să fie pentru binele societății și efectuate de cercetători calificați, iar riscul nu ar trebui să depășească niciodată beneficiul potențial.

Primii săi subiecți, colegii și prietenii

Pe fondul acestei dezbateri, Elwood testa absorbția fierului în anii 1960. În momentul în care a început să utilizeze izotopi radioactivi în lucrările sale, nu existau ghiduri sau restricții privind utilizarea radiațiilor pe subiecți umani. Elwood făcuse deja descoperiri semnificative despre modul în care organismul absoarbe fierul.

„[A fost] un set fascinant de studii și, din nou, am apreciat oportunitatea de a continua o idee”, a spus el. Radiațiile au fost doar un alt instrument pentru a afla mai multe.

În 1968, Elwood a publicat o lucrare despre un experiment în care voluntarii – în principal colegi și prieteni, a spus Elwood – au primit un mic dejun zilnic care includea pâine îmbogățită cu săruri radioactive de fier.

„Două săptămâni mai târziu, i-am rugat să meargă la Harwell și să efectueze măsurători care să determine cum a fost absorbit în corp fierul din pâine”, a povestit Elwood.

Laboratorul Harwell, cunoscut și sub numele de Atomic Energy Research Establishment, era un laborator deținut de guvern chiar lângă Oxford. Era singurul loc din Regatul Unit care dispunea de o tehnologie suficient de sensibilă pentru a detecta nivelurile scăzute de radiații absorbite din pâine.

Studiul lui Elwood, care a constatat că ouăle inhibau absorbția fierului, în timp ce sucul de fructe o favoriza, a atras atenția presei atât în SUA, cât și în Regatul Unit. Cercetările sale influențează tratamentul până în prezent.

Invitat să se alăture OMS

Ca stea în ascensiune în acest domeniu, Elwood a fost invitat să se alăture Comitetului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind deficitul de fier.

„Unul dintre primele lucruri pe care mi le-a spus comitetul a fost că munca mea asupra pâinii prezintă un oarecare interes, dar este aproape total irelevantă pentru țările în care anemia este, fără îndoială, o problemă reală, unde se mănâncă turte chapati sau tortillas.

‘Nu știm ce efect are fermentarea asupra fierului. Vreți să repetați acest studiu folosind turte chapati?’, mi-au mai spus ei.”

Astfel, în Cardiff, Elwood a angajat o indiancă pentru a învăța un grup de femei galeze să facă turte chapati tradiționale. Folosind făină îmbogățită cu fier radioactiv, acestea au preparat 200 astfel de turte pe care le-au congelat până la utilizare.

Între timp, Elwood a căutat participante la studiu. Avea nevoie de femei din Asia de Sud care încă aveau un regim alimentar tradițional. În cele din urmă, a ales Coventry, unde exista o comunitate de migranți din regiunea Punjab din India.

Echipa lui Elwood a apelat la un cabinet medical din Foleshill, centrul comunității sud-asiatice din Coventry, pentru a identifica femeile care ar putea participa. Dr. Shah, medicul de familie care a trimis femeile la studiu, era bine cunoscut în Foleshill.

Ce anume le-a spus Shah celor 21 de femei pe care le-a trimis la studiu este un subiect crucial de dispută, ]n special pentru că medicul a decedat în urmă cu câteva decenii. Dar mai târziu avea să devină clar că cel puțin două dintre femei au mers la Shah pentru sfaturi – cu privire la migrene într-un caz, la artrită în altul – și au crezut că sunt supuse unei diete speciale pentru a diagnostica sau trata problema.

Cele mai multe participante la experimentul Coventry nu vorbeau engleza

Odată ce femeile au fost identificate de Shah, acestea au fost îndrumate către echipa lui Elwood. Potrivit unei anchete ulterioare a MRC, un membru al echipei – de obicei chiar Elwood – a vizitat fiecare femeie pentru a-i explica scopul studiului și faptul că acesta ar implica niveluri scăzute de expunere la radiații.

De asemenea, li s-ar fi dat scrisori în care li se explica că vor consuma izotopi radioactivi pentru a li se testa absorbția fierului. Dar, în timp ce scrisorile și întâlnirile erau în limba engleză, majoritatea femeilor vorbeau doar punjabi sau pothwari, iar unele nu știau deloc să citească.

„Vizitam persoane asiatice care erau foarte suspicioase și nu vorbeau engleza”, a relatat Janie Hughes, o lucrătoare de teren care l-a însoțit pe Elwood la Coventry.

În prezent, orice persoană care ia parte la o cercetare medicală trebuie să își dea consimțământul în scris, iar interpreții profesioniști sunt necesari pentru cei care nu vorbesc limba engleză. Acest lucru nu se aplica în anii 1960.

Atunci când a fost posibil, echipa a fost însoțită de asistenta medicală locală, dna Butt, care vorbea punjabi, dar nu era interpret profesionist. Atunci când existau probleme de traducere sau Butt nu era disponibilă, interveneau copiii femeilor participante la studii.

Concluziile experimentului Coventry

În ciuda acestor dificultăți de traducere și a posibilității ca femeile să nu înțeleagă ce se întâmplă, experimentul Coventry a fost demarat. În fiecare dimineață, timp de patru zile, femeile au fost rugate să mănânce una dintre turtele chapati iradiate, care le erau livrate pe gheață carbonică.

Câteva ore mai târziu, Tom Benjamin, un lucrător pe teren din echipa lui Elwood, se întorcea, vizitând toate cele 21 de case pentru a verifica dacă femeile au mâncat turta și pentru a înregistra ce alimente au mâncat împreună cu aceasta.

Șaptesprezece zile mai târziu, femeile erau preluate și conduse la laboratorul Harwell pentru testare. Studiul, publicat în 1970, a constatat că fierul nu era absorbit mai eficient din turtele chapati și din făina fermentată folosită la prepararea lor decât din pâine.

Nimeni nu le-a informat pe femei cu privire la rezultate și nimeni nu le-a monitorizat pentru a verifica dacă expunerea la radiații a avut un impact asupra sănătății lor.

Aceasta era practica standard la acea vreme, iar cercetătorii au considerat că nivelul scăzut de radiații era puțin probabil să provoace daune. „Toată lumea a uitat de el”, a spus Elwood.

Documentarul care a șocat o comunitate

Urmau să treacă 26 de ani până când experimentul Coventry a reapărut în spațiul public. La mijlocul anilor ’90, un regizor pe nume John Brownlow căuta următorul său proiect documentar, când i-a atras atenția o poveste din SUA.

Jurnalista Eileen Welsome câștigase recent un premiu Pulitzer pentru reportajul său despre experimentele cu radiații pe oameni, în care a dat de urma victimelor și a dat o față umană problemei.

Cu fonduri de cercetare de la Channel 4, Brownlow și o mică echipă au început să cerceteze dacă în Regatul Unit au avut loc experimente similare și au dat peste studii care erau foarte asemănătoare cu cele pe care Welsome le găsise în Nashville.

Unul dintre studiile care i-au atras atenția lui Brownlow era intitulat: „Absorbția fierului din turte chapati făcut din făină de grâu”.

Cu ajutorul lui Sukhbender Singh, un jurnalist local sikh din Punjabi, echipa a dat de Pritam Kaur, una dintre cele 21 de femei participante la experimentul Coventry, care le-a dezvăluit că echipa de cercetători ori nu le-au spus totul ori nu a înțeles ce i s-a explicat.

La 6 iulie 1995, documentarul ”Experimente mortale” a fost difuzat pe Channel 4. Documentarul a generat reportaje, dezbateri politice și o anxietate uriașă. Povestea din Coventry a fost preluată de presa indiană.

Autoritățile locale au deschis o anchetă

În urma reacțiilor la documentar, consiliul din Coventry a înființat o linie telefonică dedicată localnicilor îngrijorați, iar Autoritatea de Sănătate din Coventry a efectuat o anchetă.

Raportul final al Coventry Health Authority i-a fost favorabil lui Elwood, concluzionând că experimentul a respectat standardele etice ale vremii și că nivelul de expunere la radiații – evaluat de un expert independent – a fost foarte scăzut, echivalent cu o singură radiografie toracică suplimentară la acea vreme.

În urma documentarului și MRC a comandat propria sa anchetă, care a analizat toate experimentele finanțate de Consiliu prezentate în film. Rezultatele acesteia au fost publicate în 1998 și concluzia a fost că toate experimentele au fost în regulă conform standardelor din acea perioadă.

În 2023, experimentul Coventry a fost din nou adus în atenția publicului când dr. Louise Raw, istoric și radiodifuzor, a dat peste niște reportaje vechi despre turtele chapati radioactive, mai exact, un articol din India Today din 1995, apărut în urma documentarului. Ea a început să posteze despre subiect pe Twitter (actualul X) și postările sale au devenit virale.

S-a cerut o anchetă publică și despăgubiri pentru femei. Dar este greu crezut că toate acestea s-ar putea întâmpla în condițiile în care detalii de bază, cum ar fi numele femeilor pe care s-a experimentat, sunt atât de greu de obținut.