Povestea fascinantă a părintelui Epifanie. Călugărul a fost considerat „mastercheful” muntelui Athos. „Trebuie să te comporți ca un comandant în bucătărie”

Născut în Kavala, oraș punte între partea continentală și primele insule ale Greciei, părintele Epiphanius, dar căruia noi îi vom spune Epifanie în continuare, este considerat omul care a schimbat din temelii felul în care arată muntele Athos. A crescut în locuri frumoase, locuri din care până și bunul Dumnezeu pare că s-a inspirat atunci când și-a creionat Raiul. Kavala i-a oferit o copilărie aparte, o tinerețe fermecătoare, dar, la un moment dat a fost prea puțin.

Cine a fost părintele Epifanie

La puține zile după ce și-a încheiat liceul, părintele Epifanie a pășit pe muntele Athos. Era anul 1973, lumea se prezenta în tonuri și nuanțe diferite față de prezent și oferea încă smerenie, bunătate și cumințenie. A bătut prima oară la porțile mănăstirii Agios Pavlos, acolo unde, surpriză, avea să fie primit la bucătărie.

Deși monahii își schimbau pe atunci locul destul de des, părintele Epifanie a rămas aici preț de opt ani de zile. Nu și ecoul, unul care a călătorit pe întreg muntele și l-a făcut cunoscut tuturor. Îi plăcea să gătească și, spunea părintele pentru presa din Grecia, culmea, altora le plăcea să mănânce ceea ce el producea în bucătărie. Așa a ajuns să fie chemat la fiecare serbare, târg sau sărbătoare ținută pe muntele sfânt.

Câțiva ani mai târziu, mai exact în 1992, părintele Epifanie a preluat Mylopotamos, locul care avea să-i devină casă până la finalul vieții. Când a ajuns aici a simțit chemarea și nu a stat o clipă pe gânduri. A început să muncească zi lumină, a visat cu ochii deschiși și a rescris istoria locului.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Mai întâi de toate a restaurat mănăstirea, apoi, în 1993, părintele nu a ezitat o clipă și a plantat prima viță de vie. Trei ani mai târziu a ridicat o cramă și a început să producă vinuri organice, vinuri pe care le-a botezat cu numele locului, Mylopotamos. Și Dumnezeu a fost cu el având în vedere că a reușit să câștige în scurt timp mai multe competiții naționale și internaționale.

Avea să devină însă cunoscut abia la începutul anilor 2000 atunci când a scris o carte cu rețete, o carte care a uimit întreaga Grecie, apoi lumea toată. S-a folosit de ingrediente puține, accesibile tuturor și sănătoase promovând în același timp o alimentație echilibrată și curată. Rețetele erau simple, puteau fi gătite acasă de oricine și răspândeau un mesaj pozitiv de dragoste și bunătate.

Când a fost întrebat de unde această pasiune pentru gătit, părintele Epifanie Mylopotamitul a rămas la fel de sincer și a explicat cu lacrimi în ochi. „Mi-a plăcut să o privesc pe mama gătind, gustând și mirosind mâncarea ei. Mereu mă ruga să curăț cartofi, alte legume și, în general, să o ajut. Am fost singurul dintre cei cinci frați care a făcut-o. Mai târziu, am învățat secrete de gătit de la călugări mai în vârstă și am încercat să fac rețete mai vechi. Am o curiozitate și o imaginație deosebite și le-am încorporat în gătit”, avea să transmită monahul.

Pare simplu la prima vedere și vă asigurăm că simplu a rămas totul. Mai ales că „Gătind pe Muntele Athos”, cartea pe care a scris-o avea să devină un adevărat best seller în Grecia. A depășit însă granițele Eladei și a fost tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, bulgară și română.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

De asemenea, părintele Epifanie a povestit și cum a reușit să își câștige renumele de „chef al muntelui Athos”, dar, mai ales, cum a ajuns în sufletul celorlalți călugări. Sărbătorile de pe muntele sfânt sunt aglomerate și de multe ori a avut nevoie să pregătească mâncare pentru peste 1.000 de oameni.

Mai mult decât atât, acesta trebuia să comande cantități uriașe de produse. Vorbim despre două tone de pește, 800 de kilograme de caracatiță sau 50 de kilograme de spaghete. „Pentru a face rost nu este suficient să ai cunoștințe de gătit. Mai degrabă, trebuie să fii și să te comporți ca un comandant în bucătărie, gestionând 20 de oameni. Dacă unul greșește, îți strică mâncarea”, a mai punctat acesta.

Cu o bucătărie catalogată de experți drept exuberantă, eclectică, dar simplă și cu o identitate mediteraneană, părintele Epifanie a inclus uleiul de măsline, verdețurile, leguminoasele și fructele de mare în rețetele lui. A presărat ierburi și condimente și a oferit lumii adevărate minuni.

Interesant este că determinantă în conturarea viziunii lui a fost o regulă de bază a vieții monahale. Astfel, călugării nu au voie să mănânce carne și produse de origine animală în fiecare zi. Peștele reprezenta și el hrană pentru anumite sărbători sau dezlegări, ceea ce face ca în restul anului să fie consumate foarte multe legume, paste sau fructe de mare. „Aceste limitări te obligă să fii inventiv”, obișnuia să spună părintele.

„Caracatița trebuie să înveți să o faci în multe feluri, ca să nu te plictisești. De fapt, dacă te gândești că în mănăstiri cam 200 de zile pe an se mănâncă hrană fără ulei, ei bine, trebuie ca în zilele în care te folosești de el să-l faci foarte gustos. Bucătarii sunt înțelepți în diverse feluri, găsesc ingrediente potrivite”, a mai punctat părintele Epifanie.

Călugărul avea să treacă la cele veșnice la vârsta de 64 de ani. A lăsat moștenire generațiilor următoare un adevărat colț de Rai pe muntele Athos, dar și numeroase rețete savurate de familii din întreaga lume.