News
notix pixel id

Povestea impresionantă a unei supravieţuitoare a atacurilor de la World Trade Center! „Eram la etajul 77. Norocul meu a fost că m-am descălțat”

Povestea impresionantă a unei supravieţuitoare a atacurilor de la World Trade Center, femeie care lucra la etajul 77 în momentul în care turnul sudic a fost lovit de avion
11.09.2021 | 12:19
Povestea impresionantă a unei supravieţuitoare a atacurilor de la World Trade Center! „Eram la etajul 77. Norocul meu a fost că m-am descălțat”
Florence Jones se afla la etajul 77 al turnului sudic în momentul tragediei. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Florence Jones a avut parte de o dimineaţă frumoasă pe 11 septembrie 2001, o dimineaţă liniştită până la un moment dat. Un moment care putea să-i curme viaţa. Își aduce aminte de cerul senin, de amabilitatea vânzătorului de unde și-a cumpărat cafea. După care Iadul a coborât pe Pământ.

Un Iad care a găsit-o la etajul 77 al turnului sudic, etaj unde lucra ca manager pentru o companie. Turnul de nord a fost lovit primul și rememorează că a urcat la etajul 78 pentru a le spune colegilor că ar trebui să plece. A coborât înapoi pe scara rulantă și, câteva clipe mai târziu, al doilea avion a lovit. A făcut-o la doar un etaj deasupra ei, etaj de unde tocmai revenise.

Povestea impresionantă a unei supravieţuitoare a atacurilor de la 11 septembrie!

Niciun coleg dintre cei pe care tocmai îi văzuse nu a supraviețuit impactului și exploziei care a urmat. Au murit atunci oameni tineri, oameni frumoși, oameni care aveau o viață întreagă în față, familii, prieteni la care să se întoarcă. Florence spune că din acel moment o urmărește imaginea unei colege. Jill Maurer Campbell, o tânără mamă atât de fericită că și-a adus băiatul, Jake, la birou în urmă cu doar câteva zile.

ADVERTISEMENT

Când cel de-al doilea avion a lovit, Florence a înțeles că are puține șanse de supraviețuire, dar trebuie să facă tot ce îi stă în puteri. S-a alăturat unui mic grup de colegi și a început să coboare pe scara de incendiu, o scară plină de fum, ținându-se de mână, ținându-se reciproc de cămăși sau rochii. Rememorează cum șeful ei, cu o privire disperată, i-a spus să-și scoată pantofii pentru că alunecă foarte rău și ar putea să cadă și să-i tragă pe toți după ea. Culmea, bărbatul a fost cel care i-a ținut încălțămintea până au ajuns la parter. Un gest pe care nu și l-au putut explica, dar, spune femeia, încălțată pe acea scară alunecoasă nu aveau nicio șansă.

Ani de zile, pantofii aceia acoperiți cu resturi de praf și moloz au stat într-o cutie sub patul ei. Acum sunt în muzeul dedicat evenimentelor din 11 septembrie. Florence a supraviețuit atacului asupra turnurilor gemene și a încercat să trăiască diferit, să se bucure de fiecare clipă.

ADVERTISEMENT

Nu va uita niciodată, dar niciodată bărbații și femeile din turnul nordic stând la marginea ferestrei după ce primul avion a lovit. „Să îi văd pe acești tineri făcând semnul crucii și sărind. Să se abandoneze definitiv lui Dumnezeu, este ceva peste care nu voi putea trece vreodată”, a zis Florence.

Cum s-au transformat prietenii în amintiri

Rămâne o amintire dureroasă, rămâne un moment pe care nimeni niciodată n-ar fi trebuit să-l trăiască. Și, totuși, Florence a fost acolo. De atunci speră doar ca vinovații să plătească și a rămas cu demnitate drept o mărturie a suferinței tuturor.

ADVERTISEMENT

Ani de zile nu a putut nici măcar să se apropie de locul unde au fost turnurile. În urmă cu zece ani, a acceptat să refacă drumul pe care obişnuia să-l parcurgă zilnic înaintea tragediei. A trecut pe lângă stația de pompieri, le-a făcut cu mâna salvatorilor aflați în tură și a înaintat.

Când s-a apropiat de Ground Zero, acolo unde două cratere uriașe aminteau de turnuri, Florence și-a dus mâna la față și a început să lăcrimeze. Avea să spună că, în acel moment, a retrăit totul și a revăzut fiecare chip drag. „Mi-au trecut prin fața ochilor, i-am văzut, mi-am adus aminte de ei, de noi toți”, a spus printre suspine.

ADVERTISEMENT

Gravat în bronz, la marginea unei plăci, printre miile de nume era și cel al prietenei Jill Maurer Campbell. Florence și-a amintit că recent a primit un telefon de la un număr pe care nu îl cunoștea. Era chiar fiul lui Jill, un tânăr de aproape 20 de ani care a vrut să o întrebe despre mama lui.

I-a spus despre zâmbetul ei, bunătatea și singura bucurie, aceea de a fi mamă. Și că cea mai fericită zi din viața ei a fost atunci când l-a adus la serviciu. Slava Domnului, a făcut-o cu doar câteva zile înaintea unei tragedii care a răpit-o pentru totdeauna.

ADVERTISEMENT
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 859. 32 pagini + cartea „Dictatura gastronomică”
A apărut noua revistă Taifasuri