Povestea lui Andrei Frusinoiu, antrenorul loturilor de kaiac-canoe ale României și Franței: „Visez la o medalie olimpică”

Andrei Frusinoiu este unul dintre românii care au atins culmile succesului peste hotare. Antrenează în paralel loturile naționale de kaiac-canoe ale României și Franței, iar visul său este să câștige o medalie la Jocurile Olimpice.

Povestea lui Andrei Frusinoiu a început în 2000, când a fost selecționat pentru a urma cursurile liceului teoretic Traian Lalescu, unde funcționează și Clubul Sportiv Orșova, care scoate campioni de kaiak-canoe pe bandă rulantă. Andrei a ales canoea și, în scurt timp, a fost cooptat în loturile de juniori, iar mai apoi în lotul olimpic al României.

Și-a dorit să facă performanță, cu orice sacrificiu. A strâns din dinți, a mers mai departe și a izbutit. Are în palmares un titlu european și o medalie de argint la mondiale, iar după retragere și-a dorit să ofere mai departe din experiența acumulată și să scoată, la rândul lui, alți campioni. Așa a ajuns în Franța, unde este momentan selecționerul lotului de tineret.

Andrei Frusinoiu pregătește în paralel loturile naționale de kaiac-canoe ale României și Franței: „Secretul succesului este perseverența!”

În paralel cu activitatea din Franța, începând din octombrie 2020, Andrei Frusinoiu pregătește și lotul național de tineret al României, astfel că timpul său liber este foarte limitat. Prins mereu între antrenamente, cantonamente, concursuri sau deplasări, Andrei a găsit totuși răgazul să acorde un interviu pentru FANATIK.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Andrei, care este povestea ta? Când te-ai apucat de sport?

– Am început sportul de performanţă în 2000, la Clubul Sportiv Şcolar Orşova. Am fost selecţionat din scoala generală de la Comarnic de către antrenorul Banaduc Ilie. După ce am trecut probele de selecţie, m-am mutat cu şcoala în clasa a 9-a la Liceul Teoretic Traian Lalescu Orşova. Primul meu antrenor a fost Popan Costel. În scurt timp, am fost cooptat în loturile de juniori şi, mai târziu, în lotul olimpic de canoe al României.

De ce ai ales canoea?

– La început, nu prea ştiam mare lucru despre acest sport. Dar m-a atras ideea de a naviga pe apă. Ăsta a fost principalul motiv pentru care m-am apucat. Când am ajuns la Orşova, antrenorii făceau o desemnare simplă a canoiştilor şi a kaiacistilor după înălţime. În general, cei mai înalți sunt aleşi kaiacişti. Eram foarte supărat, pentru că în canoe nu aveam bărci adaptate pentru începători şi cădeam mereu.

Ce diferenţă este între canoe şi kaiac?

– Diferenţele sunt multe. În primul rând, trebuie să ştim că există mai multe tipuri de kaiac-canoe: de viteză, ca cel pe care îl practicăm noi, slalom, coborâre de râu, de mare, kaiac polo, etc. În ceea ce priveşte tipul ambarcaţiunii, diferenţa principală o constituie poziţia sportivului. În kaiac, ești aşezat pe un scaun şi vâsleşti pe ambele părţi cu o padelă care are două pale. În canoe, poziţia este într-un genunchi, iar celălalt picior, întins în faţă. Canoistul vâsleşte pe o singură parte cu o pagaie, cu o singură pală. Toată lumea confundă cu canotajul. În kaiac-canoe nu avem cârmaci, ba, mai mult, în canoe nu avem niciun sistem de cârmire. Direcţia este ţinută de către canoist cu pagaia. Eu am concurat în toate probele şi în toate echipajele, dar cele mai bune rezultate le-am avut în dublu şi în 4.

Cum a fost acea perioadă, cu antrenamente, cantonamente, timp liber limitat?

– Ca orice început, a fost foarte complicat. Oboseală multă, departe de familie, dar ușor, uşor, antrenorii ne-au făcut să înțelegem și să progresăm în acest sport. Timpul liber al unui sportiv de performanță este foarte limitat, pentru că stăm 10 luni pe an în cantonament, șapte zile din șapte. Bineînțeles, cu anumite pauze de două-trei zile lunar.

Digisport.ro

FOTO Au rămas mască! Ce a purtat la Disneyland, înconjurată de mii de copii, după ce a riscat închisoarea din cauza ținutei

Care este secretul succesului, în viziunea ta?

– După ani de experiență, cred că secretul succesului este perseverență. Sportivul trebuie să creadă în visul său de a performa și trebuie să facă o echipă unită cu antrenorul și cu tot staff-ul tehnic ce-l înconjoară.

Andrei Frusinoiu a câștigat titlul european la Szeged, în 2008

După cât timp ai început să faci performanţă?

– Ar trebui mai întâi să definim ce este performanță. La vârsta de 15 ani, am început să mă remarc și am fost cooptat la Centrul Național pentru juniori și așa a început povestea mea de performanță. Apoi, am fost luat în lotul de juniori-seniori. Totul vine foarte progresiv și obiectivul sau obiectivele se adaptează cu timpul.

Care a fost cea mai înaltă treaptă pe care ai urcat ca sportiv?

– Pe cea mai înaltă treaptă am urcat împreună cu colegii mei la Campionatul European de tineret din Szeged – Ungaria. Deci, campion european în anul 2008. În același an, am mai cucerit și locul doi la Cupa Mondială de seniori. Am participat la toate tipurile de competiții – Campionate Naţionale, Cupe Mondiale, Campionate Europene şi Mondiale, mai puțin la Jocurile Olimpice.

Ai colecţie de medalii acasă?

-Părinții au colecționat cu mândrie toate medaliile mele.

A renunțat la sport pentru o carieră militară, dar a regretat schimbarea

Când ai luat decizia să pleci în Franţa?

– În anul 2010, am hotărât să opresc cariera de sportiv și am început să lucrez într-o instituție de stat militar. După câțiva ani, mi-am dat seama că regret această schimbare şi, în 2013, a apărut oportunitatea să antrenez o echipă din Franța.

Cu ce gânduri ai plecat?

– Voiam mult să revin în sport. Îmi doream o carieră de antrenor pe care, la timpul respectiv, nu puteam s-o construiesc în România sau era foarte greu. Deși nu prea cunoșteam mare lucru în antrenorat, am început să studiez, francezii m-au trimis la școală și, cu experiența din România, am reușit să mă dezvolt pe plan personal, iar ca antrenor, eu spun că am avut succes.

Ce ai făcut acolo? De la ce ai pornit?

– Am început să antrenez în Besançon, în estul Franței, dar foarte modest, cu doar doi sportivi. Am preluat clubul pe locul 15 în clasamentul național şi, în câțiva ani, am ajuns pe locul doi. Am practicat și eu canoe cu ei. Am vrut să fiu un exemplu și să progresăm împreună. După câţiva ani, chiar am reușit să câștig și medalii la Campionatul Național din 2017, ca sportiv antrenat de mine însumi.

Între timp, ţi-ai luat atestatul de antrenor?

– Da, când ajuns acolo, m-am înscris la diferite școli și mi-am luat brevetul de antrenor de kaiac-canoe și cel de preparator fizic. Ulterior, am obținut și atestatul românesc la școala de antrenori de la „Lia Manoliu” şi acum lucrez cu lotul olimpic de tineret al României.

Unde ai făcut şcoala?

– Prima școală am făcut-o la Nancy, apoi la Paris, am primit „Diplome d’etat”, care are valoare de licență.

Andrei Fusinoiu a primit cetățenia franceză în 2019: „Au considerat că aduc un aport culturii franceze”

Ţi-a fost greu cu limba franceză?

– La început, pentru că nu știam niciun cuvânt, iar francezii nu vorbeau deloc engleză. Primele trei luni au fost cruciale și foarte grele, dar ușor, ușor, m-am adaptat și am făcut eforturi să învăț. Am progresat foarte mult, apoi am ajuns să predau și la Université de Franche-Comté.

Cum ai fost primit de către francezi?

– Am avut o primire excelentă și am fost adoptat rapid de către licențiații clubului meu. Chiar îmi aduc aminte când am ajuns, nu știam că în Franța apartamentele se închiriază nemobilate, neutilate. Le-am spus această problemă și, în zilele următoare, fiecare mi-a adus câte ceva să îmi utilez și să îmi mobilez casa.

De ce ai ales meseria de antrenor?

– Mi-am dorit foarte mult să transmit noilor generații acest sport frumos. Am vrut să dezvolt niște tehnici de antrenament noi și moderne, și pentru asta încă lucrez și studiez. Consider că sunt un antrenor modern, destul de exigent, dar, în același timp, încerc să creez o conexiune și să dau încredere sportivilor, pentru că numai în echipă putem avea rezultate. Și nu în ultimul rând, visul olimpic pe care nu am reușit să-l ating ca sportiv… Îmi doresc să câştig o medalie la Olimpiadă ca antrenor.

Ce antrenezi în Franţa?

– Sunt un fel de selecționer, pentru că am antrenat echipa olimpică a Franţei, dar acolo nu se procedează ca în România, unde sistemul este centralizat. În Franţa, sportivii se antrenează la cluburi și dorm acasă la ei, iar o dată pe lună sau din când în când, se adună pentru antrenamente.

„Am cucerit multe medalii naționale, mondiale și europene, o premieră pentru clubul din Besancon, în ultimii 20 de ani. Am apărut destul de des în presa locală, sunt un mic star în oraș…” – Andrei Frusinoiu

Ai obţinut şi cetăţenia franceză… A fost greu?

– La sfârșitul lui 2019, am fost naturalizat ca cetățean francez, grație unui parcurs excepțional de integrare. Este un proces destul de laborios, unde trebuie să prezinți foarte multe documente. Eu am avut noroc, pentru că ei au considerat că aduc un aport culturii franceze.

Ce avantaje ţi-a adus?

– Un avantaj a fost că nu îmi mai trebuia viză când plecam cu echipa națională a Franței, plus anumite simplificări ale procedurilor administrative.

Andrei Frusinoiu a calificat un sportiv la Jocurile Olimpice de la Tokyo. „Visul meu e să câștig o medalie olimpică”

Vii destul de des şi în ţară. Antrenezi și aici?

– Locuiesc și în România, pentru că antrenez lotul național de tineret. Am revenit din octombrie 2020 și sper să lucrez cât mai mult timp cu Federația Română de Kaiac-Canoe și cu băieții pe care îi antrenez astăzi. În Franța, am păstrat doar 25% din contract, pentru că am sportivi pe care i-am format și pe care i-am antrenat, și care, în prezent, activează la echipa națională și au nevoie în continuare de avizul meu de tehnician.

Faptul că eşti un antrenor tânăr e un avantaj sau e greu să te impui în faţa sportivilor?

– Consider că este un avantaj, pentru că am capacitatea de a înțelege mai bine sportivii și nevoile moderne sau noua viață modernă a tinerilor. Reușesc foarte bine să mă impun, pentru că totul vine din respect reciproc.

Care este cea mai mare satisfacţie a ta ca fost sportiv de performanţă?

– Medaliile mondiale și europene pe care le-am câștigat, dar și educația și stilul de viață învățate în acești ani.

Şi ca antrenor?

– Ca antrenor, sunt mândru de titlurile câștigate de sportivii mei. Am un sportiv tunisian care este calificat la Olimpiada de la Tokyo și sper să-l urmeze și alții și chiar să câștigăm medalii olimpice.

• 2008 este anul în care Andrei Frusinoiu a devenit campion european de tineret
• 2013 este anul în care Andrei Frusinoiu a devenit antrenor de kaiac-canoe în Franța
• 2020 este anul în care Andrei Frusinoiu a fost numit antrenor al lotului național de tineret al României