Povestea lui Carl Lewis, fiul vîntului din anii 80

Carl Lewis a devenit una dintre figurile marcante ale Olimpiadelor, cu patru titluri la Los Angeles. Sprinterul american a fost senzaţia Jocurilor Olimpice din 1984, găzduite de ţara sa natală, SUA. În cazul său nu poate intra în discuţie factorul absenţei de la Jocuri a ţărilor din blocul comunist din Europa, cu excepţia României şi a Iugoslaviei, ca formă de boicot, pentru că atletul american nu ar fi avut nici un rival pe bătrînul continent, el dovedindu-se cel mai bun la probele de sprint pe 100 şi 200 de metri, la ştafetă, dar şi la săritura în lungime.

În acelaşi an, 1984, compania germană de automobile Audi scotea la lumină modelul Audi 90, o berlină derivată din Audi 80.

Atletismul, moştenire de familie

Faptul că Frederic Carlton Lewis a iubit atletismul şi a ajuns unul dintre marii săi eroi din toate timpurile nu este deloc întîmplător. Carl a crescut într-o familie de atleţi, mama sa concurînd la 80 m sprint la Olimpiada de la Helsinki din 1952, iar tatăl fiind instructor în acest sport. William şi Evelyn l-au adus pe lume pe 1 iulie 1961 în localitatea Birmingham, statul Alabama, pe cel care avea să devină un fenomen al pistelor, dar la numai cinci ani puştiul şi familia sa s-au mutat la Wellingbro, în statul New Jersey, unde cei doi au înfiinţat un club de atletism. Cum nu-şi puteau permite o bonă care să stea acasă cu copilul, Carl era luat în permanenţă la sală, acolo unde joaca sa obişnuită se derula în… groapa de nisip a săritorilor în lungime. Parcă anticipa rezultatele formidabile pe care avea să le obţină în această disciplină. Tatăl său a decis să îl iniţieze în arta săriturii în lungime şi i-a devenit primul antrenor. Iar rezultatele s-au văzut, pentru că deja la 14 ani Carl devenea cel mai bun săritor din statul New Jersey.

Moscova a rămas un vis

Rezultatele tînărului Lewis au ajuns repede la urechile antrenorilor de atletism din colegiile şi universităţile americane, ştiut fiind că în această ţară sportivii cu perspective la performanţe sînt căutaţi pentru a reprezenta centrele de învăţămînt. În 1979, la vîrsta de 18 ani, Carl a trebuit să aleagă Universitatea la care va merge să înveţe şi să se antreneze dintr-o serie de cinci centre care îi oferiseră condiţii optime. A decis pentru Houston, unde avea să îl cunoască pe Tom Tellez, antrenorul care avea din acel moment să-i fie alături întreaga carieră. La sfîrşitul anului avea deja al cincilea rezultat din lume la săritura în lungime, cu 8,13 m pentru 1979, dar la sugestia lui Tellez a început să se apuce şi de probele de sprint, unde a dovedit că are viteză remarcabilă. Un an mai tîrziu a venit vestea cea mare, fusese selecţionat în echipa SUA la lungime şi ştafetă 4X100 pentru JO de la Moscova, dar imediat a urmat dezamăgirea la fel de profundă, politicul intervenind şi decizînd ca Jocurile să fie boicotate.

Bătălia cu recordurile lui Jesse Owens

Pînă la următoarele Jocuri Olimpice, Los Angeles 1984, Carl Lewis a devenit campion mondial în 1983, la prima ediţie a Mondialelor de atletism, la lungime şi la 100 m, precum şi la ştafeta de 4X100. Deja devenise un nume notoriu la nivel mondial şi evident favorit pentru aur la Los Angeles. De altfel, Lewis nu s-a sfiit să declare public faptul că doreşte să egaleze la Olimpiadă performanţele legendarului atlet de culoare (ca şi el) Jesse Owens în 1936, la Berlin, în faţa unui Adolf Hitler înnebunit de furie. Owens a obţinut patru medalii de aur, la 100 şi 200 m plat, la săritura în lungime şi în proba de ştafetă. Carl şi-a propus să reuşească la Los Angeles acelaşi lucru. Şi a făcut-o lejer. Paradoxal, avea să devină ţinta unor critici puternice. Odată pentru tunsoarea sa şi ţinuta vestimentară care a condus la întrebarea dacă ar fi gay şi apoi pentru că s-a bătut cu pumnul în piept că el va doborî recordul lui Bob Beamon la lungime, de 8,90 m, stabilit în 1968 la Ciudad de Mexico, dar după ce şi-a asigurat aurul cu 8,55 m a renunţat să mai atace recordul mondial.

Aur la patru Olimpiade

Deşi aceste critici l-au afectat serios, Carl şi-a văzut de treabă şi în prodigioasa sa carieră a izbutit să obţină medalii de aur la patru Olimpiade. După Los Angeles a urmat Seul în 1988, 100 m şi lungime, Barcelona 1992 ştafetă şi lungime şi Atlanta 1996, lungime, la vîrsta de 35 de ani!

Însă momentele cu adevărat de neuitat nu s-au petrecut la Olimpiade, ci la Mondialele de la Tokyo din 1991. La 30 de ani Lewis a stabilit pentru trei ani un nou record mondial în proba de 100 m, cu 9,86 secunde, iar la lungime a fost showul giganţilor cu rivalul Mike Powell. Mai întîi Lewis şi-a împlinit visul şi a sărit 8,91, cu un centimetru mai mult decît recordul mondial al lui Beamon, dar Powell a făcut săritura vieţii, 8,95m, stabilind un nou record mondial.

Scandalul de dopaj

Carl Lewis a intrat în lumina reflectoarelor nu numai pentru performanţele sale extraordinare, dar şi pentru faptul că în 2003, după ce se retrăsese, Wade Exum, director al Comitetului Olimpic de Control al SUA a oferit revistei Sport Illustrated un material exploziv despre 100 de nume grele ale sportului american care figurau că au utilizat substanţe interzise. Printre acestea se afla şi cel al lui Carl Lewis, care ar fi fost găsit pozitiv de trei ori la testele efectuate înainte de JO 1988 de la Seul, cu pseudoefedrină, efedrină şi fenipropanolamină plus bronhodilatatorii pentru îmbunătăţirea respiraţiei.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

Lewis s-a apărat spunînd că le-a luat accidental şi a arătat că a folosit un supliment chinezesc, Ma huang, care conţinea efedrină. Surprinzător sau nu, atît explicaţiile sale cît şi ale altor sportivi americani au fost acceptate pe ideea că substanţele se puteau găsi în medicamente pentru răceală sau antialergice. “Carl nu a făcut nimic greşit, nu a avut nici o intenţie de a se dopa şi niciodată nu i s-a spus că violează regulamentele”, a declarat avocatul său, Martin Singer.

Este vegan din 1991

După retragere, Lewis a activat o bună perioadă pe platourile de filmare, apărînd în diverse producţii. În 2011 a intenţionat să candideze pentru Senat din partea democraţilor, însă nu a primit acceptul întrucît nu mai locuise în ultimii patru ani în New Jersey, acolo unde intenţiona să candideze. Din 1991 Carl Lewis nu a mai pus gura niciodată pe carne, ouă, lactate, devenind un vegan convins. El a explicat decizia prin faptul că o dietă vegană îl va ajuta enorm în cariera sportivă, existînd foarte puţine toxine în corp.

“Viaţa este o alergare continuă cu timpul” (Carl Lewis)

Performanţe în carieră

10 medalii la Olimpiade, dintre care 9 de aur şi un argint

10 medalii la Campionatele Mondiale, dintre care 8 de aur, cîte una de argint şi de bronz

4 prezenţe la Jocurile Olimpice şi patru la Campionate Mondiale

Audi 90, berlina care a făcut senzaţie 

În 1984, compania germană de automobile Audi scotea la lumină modelul Audi 90, o berlină derivată din Audi 80, care a avut două serii, B2, între 1984-1987 şi B3, 1987-1991. A fost vorba de o înnoire în plan estetic. Caroseria capătă un aspect mult mai aerodinamic, portierele beneficiază de o închidere centralizată, iar centurile de siguranţă sînt disponibile pentru toţi pasagerii din maşină. La cerere, se putea opta pentru aer condiţionat, iar volanul era îmbrăcat în piele. Varianta este de asemenea în cinci cilindri, potenţă 115 CV, fiind realizată şi o versiune turbodiesel, Turbo D, în patru cilindri 70 CV.