Povestea marelui atlet Serghei Bubka, ţarul din Lugansk

Sorin Dumitrescu   
in Sporturi
20/08/2016, 01:30
Povestea marelui atlet Serghei Bubka, ţarul din Lugansk GALERIE FOTO

Serghei Bubka a fost cel mai mare săritor cu prăjina în istoria acestei discipline atletice, medaliat cu aur la Olimpiada de la Seul şi multiplu recordman mondial.

Fără discuţie, atletismul a ştiut să-şi creeze marii eroi ai săi. Numele unor campioni precum Paavo Nurmi, Jesse Owens, Carl Lewis şi mulţi alţii au făcut istorie de-a lungul mapamondului. Dar parcă nimeni nu a ştiut să se joace pur şi simplu cu doborîrea recordurilor mondiale ca Serghei Bubka, săritorul cu prăjina din Ucraina, supranumit “Ţarul”, pentru că în afara calităţilor sale incontestabile în disciplina pe care a monopolizat-o o bună perioadă de timp ieşea în evidenţă şi atitudinea aristocratică a unui atlet care, în mod paradoxal, datorită unei conjuncturi nefavorabile, nu s-a putut încununa decît o singură dată în carieră cu aurul olimpic, în 1988, la Seul.

1988 este şi anul în care compania germană auto Audi a decis să se implice mult mai serios şi în dezvoltarea proiectelor privind maşinile sportive, derivate din fostele Audi 80 şi Audi 90.

Mama îl dorea profesor…

Serghei Nazarovici Bubka s-a născut pe 4 decembrie 1963 în oraşul Lugansk din Ucraina, care însă atunci purta denumirea unui mare militar sovietic, Voroşilovgrad, de la numele lui Konstantin Voroşilov. Întoarcerea la numele adevărat al localităţii s-a făcut abia după căderea URSS şi dobîndirea independenţei Ucrainei, în 1990. Părinţii săi ar fi vrut să îl vadă într-o carieră pedagogică, mama ţinînd mult ca fiul ei să devină profesor şi pînă la urmă, pe undeva, dorinţa ei s-a împlinit, în sensul în care Bubka a absolvit Facultatea de Educaţie fizică şi sport, căpătînd astfel şi statut de profesor, meserie pe care nu a pus-o niciodată în practică.

…Tatăl, hocheist

Tatăl era iubitor de sport, dar mai ales de sporturile pe echipe, hochei în special, nemergînd în viaţa lui la o competiţie atletică. După ce Serghei a ajuns un nume de rezonanţă mondială a mers să-l vadă live la multe întreceri din Europa. Spre deosebire de părintele său, Bubka junior nu a fost atras de nici un sport de echipă, intenţia sa fiind să aleagă la un moment dat între proba de 100 m obstacole şi cea de săritură în lungime.

Decizia crucială

Văzînd că rezultatele obţinute în probele favorite erau modeste, Serghei a decis că trebuie să facă o schimbare importantă în planurile sale, dacă dorea să îşi continue cariera atletică. La vîrsta de 16 ani a ales să meargă la o probă care nu avea mulţi concurenţi şi unde putea să progreseze considerabil în următorii ani. Această probă era săritura cu prăjina, o disciplină foarte spectaculoasă, dar care necesită un volum uriaş de muncă şi dobîndirea unei tehnici de excepţie pentru a realiza sărituri performante. Antrenamentele erau deosebit de dure, lucru firesc, pentru că este totuşi o probă care implică un grad destul de ridicat de dificultate şi de accidentare, dar în pofida a numeroase căzături Bubka nu a renunţat. S-a ambiţionat să progreseze în ritm rapid şi uşor-uşor a început să pătrundă în lumea bună a probei la nivel de uniune.

Campion mondial la Helsinki

Cum URSS aduna pe atunci sportivi din toate republicile, misiunea lui Bubka nu se anunţa una facilă, însă el a crezut foarte mult în calităţile lui şi în 1983 a produs o mare surpriză. Pe plan internaţional era ca şi necunoscut, iar prezenţa sa în delegaţia URSS la Mondialele de la Helskinki nu îngrijora pe nimeni. Bubka a fost surpriza Mondialelor, avînd o prestaţie perfectă şi devenind cel mai bun din lume la săritura cu prăjina. Din acel moment a început dominaţia autoritară a “Ţarului”. Un an mai tîrziu, la doar 20 de ani, stabilea primul său record mondial dintr-o serie impresionantă de 35, sărind 5,85 m. Progresul său fusese cu adevărat uluitor, dacă luăm în consideraţie faptul că în 1981, la Campionatele Europene pentru juniori, el terminase abia pe locul 7. Apoi modul în care a reuşit să ajungă într-un singur an, după aurul de la mondiale, de la săritura de 5,70m cu care şi-a adjudecat titlul la recordul mondial de 5,85m a şocat lumea atletismului, care nu mai văzuse asemenea îmbunătăţiri de performanţe într-un timp atît de scurt.

Statul sovietic plătea foarte bine

Bubka a fost unul dintre atleţii pentru care nu existau limite. De aici şi ploaia de recorduri mondiale reuşite de-a lungul carierei. Deviza sa a fost întotdeauna “Data viitoare va fi şi mai bine” şi aşa s-a întîmplat. Multă lume l-a acuzat şi de faptul că avea o atitudine de mercenar, în sensul că şi-a dat silinţa să îşi îmbunătăţească mai mereu performanţele de record mondial întrucît statul sovietic oferea cîştiguri importante din punct de vedere financiar acestor sportivi. După ce a stabilit pe 26 mai 1984 primul său record mondial, 5,85 m, Bubka a început joaca de-a recordurile. În doar o săptămînă a sărit 5,88, iar după o lună ridica ştacheta cu încă doi centimetri. La Campionatele Mondiale a devenit pur şi simplu un monstru de neatins pentru ceilalţi concurenţi. După Helsinki 1983 a urmat Roma 1987, Tokyo 1991, Stuttgart 1993, Goteborg 1995 şi Atena 1997. Practic 14 ani de supremaţie zdrobitoare pentru “Ţarul” Serghei.

35 de recorduri mondiale indoor şi în aer liber

Cum spuneam, Bubka a fost practic o maşină de stabilit recorduri mondiale. În cariera sa el a îmbunătăţit de numai puţin de 35 de ori propriul record. Pe 13 iulie 1985, în reuniunea de la Paris devenea primul om din lume care depăşea graniţa celor 6 metri la săritura cu prăjina. Apoi această ştachetă a devenit o banalitate, deşi exact cu aceleaşi valori se încununa la Stuttgart campion mondial în 1993. Nu mai este nimic de spus în afara termenului de fenomen despre Bubka, de vreme ce a sărit apoi pînă la finalul carierei de 45 ori minim 6 metri. În 1994 şi-a stabilit punctul maxim al carierei, cu o săritură de 6,14 m. Cariera sa prodigioasă avea să se încheie în anul 2001, adică la vîrsta de 38 de ani!

Doar un titlu olimpic

Oricît ar părea de ciudat, un aşa mare sportiv ca Serghei Bubka nu are în palmares decît o singură medalie de aur la Jocurile Olimpice, dobîndită în 1988, la Seul, cu o săritură de 5,90. Intenţia sa fermă a fost de a mai lua parte şi la alte ediţii ale JO, dar în 1984 nu a putut concura datorită boicotului Uniunii Sovietice şi a altor state din blocul comunist. Cu două luni înainte de JO el sărise într-un concurs cu 12 cm mai mult decît învingătorul de la Los Angeles, Pierre Quinon şi ar fi fost o formalitate pentru el pentru a termina pe primul loc.

În 1992, la Barcelona, a ratat absolut incredibil la înălţimi care pentru el nu însemnau nimic, 5,70, 5,75 m, în 1996 la Atlanta a suferit o accidentare la călcîi şi nu a putut concura, iar în 2000, la Sydney, nu a putut trece din trei încercări la 5,70.

Bubka a activat timp de cinci ani ca membru al Parlamentului ucrainean, între 2001 şi 2006. Este membru al CIO şi totodată preşedintele Comitetului Olimpic din ţara sa. De asemenea, este vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Atletism începînd din anul 2007

Are un fiu care poartă acelaşi nume, Serghei, dar care a ales tenisul, carieră abandonată de cîţiva ani, ca urmare a faptului că nu a reuşit să obţină performanţe

“Iubesc săritura cu prăjina pentru că este profesor între celelalte discipline atletice. Nu trebuie doar să alergi şi să sari, ci trebuie mai ales să gîndeşti. Ce prăjină să foloseşti, ce înălţime să sari, ce strategie să adopţi. Iubesc proba pentru că îţi oferă rezultate imediat şi pentru că mereu cel mai puternic va triumfa” (Serghei Bubka)

Creştere semnificativă în vînzări pentru modelele Audi Coupe

1ezj1xox
1988 este şi anul în care Audi a decis să se implice mai serios în dezvoltarea proiectelor privind maşinile sportive, derivate din Audi 80 şi Audi 90. Primele modele tip Coupe au fost lansate în jurul anului 1980, însă odată cu apariţia pe piaţă a versiunii B3 în 1988, vînzările au crescut substanţial. O piedică în realizarea unui volum şi mai crescut în vînzări, l-a constituit faptul că aceste modele erau în două uşi, avînd un impact asupra confortului pasagerilor. Din caracteristicile modelului ar fi de subliniat: număr de cilindri 4, 5 sau 6, capacitate cilindrică în cm cubi de la 1984 pînă la 2771, putere între 85 kw şi 125, viteză maximă de la 196 pînă la 248 pentru Coupe S2.

Ştirea MOMENTULUI

Benfica – PAOK Salonic 1-1. Egal uriaş pentru Răzvan Lucescu la Lisabona

Orice informatie si/sau declaratie preluata din acest material se face numai cu citarea sursei FANATIK.RO si, obligatoriu, cu LINK ACTIV catre prezentul material. In caz contrar, persoanele fizice si/sau juridice care incalca drepturile de autor ale FANATIK.RO, prevazute si protejate de Legea nr.8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, sunt direct raspunzatoare legal pentru orice prejudiciu astfel cauzat.

Închide ×