Ștefan Popescu, unul din cei 4 jurați de la “Chefi la cuțite” mărturisește că a fost, în permanență, atras de foc. Chef Ștefan Popescu este cel care i-a gătit lui Ed Sheeran atunci când acesta ne-a vizitat țara.
Într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, Chef Ștefan Popescu ne spune motivul pentru care a trecut de la pompieri direct în bucătărie. Aflăm cum și-a cunoscut soția, câte eforturi a făcut ca s-o cucerească și recunoaște că este un tată mai sever. Chiar dacă este un as în bucătărie, Chef Ștefan Popescu recunoaște că a învățat să meargă pe bicicletă la 44 de ani și să schieze la 46.
Cum merge emisiunea? Cum s-au adaptat telespectatorii la schimbarea juraților, îi simți mai apropiați de voi?
-Emisiunea merge foarte bine. Am încheiat filmările pentru sezonul 14 “Chefi la cuțite” și mă bucur de feedback-ul pozitiv în online din partea telespectatorilor. Mesajele de susținere sunt tot mai numeroase iar eu mi-am consolidat comunitatea din zona social media.
Dur, intransigent, fără milă în fața camerelor. Cum este, de fapt, omul Ștefan Popescu?
-Pe omul Ștefan Popescu trebuie să îl cunoști ca să îl descoperi. Apropiații mă știu cel mai bine din această perspectivă. În afara sferei profesionale sunt un om simplu, modest, sensibil, calm, relaxat. Foarte romantic și care își petrece majoritatea timpului liber cu familia.
Ce înseamnă un restaurant bun, un loc în care lumea vine cu plăcere?
-Un restaurant bun devine un loc în care oamenii vin cu plăcere pentru că oferă mai mult decât o simplă masa. Oferă o experiență completă și memorabilă pornind de la atmosferă, serviciu. Lucruri care îi fac pe clienți să se simtă bineveniți și să revină cu drag.
Nu gastronomia a fost prima ta pasiune, ci salvarea vieților. Ai fost pompier, ai participat la peste 150 de intervenții.
-Da, când am terminat liceul n-aveam de gând să mă fac bucătar. Am făcut armata la pompieri și voiam să mă fac pompier. Am participat la peste 150 de intervenții în cadrul armatei, într-un an. Mi-am luat atestatul, dar n-a fost să fie…
Am fost în prima linie, am avut parte de experiențe intense, în acest domeniu vezi multe lucruri dureroase. Sunt zodie de foc, sunt atras de foc, chiar dacă nu îl mai sting, acum îl aprind. Cred că am renunțat deoarece nu m-am văzut făcând asta pe termen lung.
Te-ai dedicat bucătăriei.
-Cât despre bucătărie, nu am căutat-o, ea a apărut întâmplător în viața mea. A fost un loc de muncă apărut la un moment dat, care m-a cucerit și de care nu m-am mai despărțit.
Ști să faci o mulțime de feluri de mâncare, dar felul tău preferat care este?
-Îmi place să gătesc orice, dar în mod special îmi place să gătesc pește. Când vine vorba de preferințe personale, sunt un om cu gusturi simple. Mâncărica de cartofi rămâne printre preferatele mele iar ca desert plăcintă cu brânză.
Cum a fost perioada liceului? Erai timid sau cel mai rebel?
-Perioada liceului a fost una destul de liniștită pentru mine. Am fost un copil timid, mai retras, nu am fost printre cei populari sau rebeli.
Mai ții minte când ai câștigat primii bani? Și pe ce i-ai cheltuit?
-Sincer, nu îmi aduc aminte pe ce i-am cheltuit, sigur am pus deoparte pentru întreținere, utilități. Restul i-am cheltuit pe mici plăceri care mă făceau fericit la acel moment, un film la cinema și o merdenea (râde, n.red.).
Îți aduci aminte cum ai cunoscut-o pe Alina? Și cum ai cucerit-o?
-Daaa, ne-am cunoscut la locul de muncă. Lucram într-un hotel, pe etaje diferite, eu eram bucătar, ea lucra ca barman. Eu o observasem pe ea de ceva timp, ea nici nu știa că exist.
A durat ceva până mi-am făcut curaj să intru în vorba cu ea, însă am găsit momentul oportun. M-am oferit s-o ajut să ridice un draft de bere, care era greu pentru ea. Și de atunci a apelat numai la mine…(râde, n.red.).
Vă “duelați” în bucătărie? Sau fiecare respectă deciziile celuilalt?
-Ne duelăm la propriu! Nu în sens de competiție, însă nu intrăm unul pe terenul celuilalt. Suntem amândoi personalități puternice când vine vorba de organizare și de bucătărie.
Avem fiecare stiluri foarte definite în modul de a face lucrurile să se întâmple în bucătărie și… iese cu scântei. Când ea gătește, e simplu, mă dă afară!
Cum este tăticul Ștefan Popescu? Ești genul care le gătește sănătos copiilor sau mai scapi un burger, niște pizza?
-Pfff, dacă ai pune această întrebare copiilor mei ar spune din prima că sunt un tată sever, dar în același timp sunt persoana cu care ei fac toate nebuniile care le trec prin cap. Sunt un tată foarte implicat, da, mă preocupă alimentația lor. Am noroc cu Alina, care se ocupă de gătitul de zi cu zi.
Suntem genul de părinți care scapă și pizza, burger și alte plăceri la modă ale copiilor, însă cel mai important este că suntem echilibrați cu aceste scăpări. Sunt sever deoarece îmi plac regulile sănătoase. Consider că e important pentru ei să aibă o rutină, un program, nu tolerez anumite tipuri de comportament și asta mă cataloghează drept sever.
În timpul liber, în schimb, pentru tot ce nu pot face cu mami, apelează la mine. Trasee cu bicicleta prin pădure, explorări, dormit la cort și multe alte nebunii.
Dacă ar fi să ștergi ceva din trecutul tău, la ce lucru sau întâmplare ai renunța?
-Oricât de dificil ar fi fost, nu aș șterge nimic din trecutul meu, pentru că fiecare provocare m-a învățat o lecție valoroasă. Prefer să privesc înainte și să folosesc ceea ce am învățat pentru a construi un viitor mai bun.
Ce nu știe lumea despre tine?
-Sunt un mare cinefil! Sunt fan filme SF și FAN Star Trek, am văzut toate seriile. Îmi plac drumețiile la munte. Nu îmi place să-mi sărbătoresc ziua de naștere acasă, îmi place să fiu mereu plecat de ziua mea. Preferabil să mă prindă pe munte.
Am învățat să merg cu bicicleta la vârsta de 44 de ani și am pus schiurile în picioare prima dată la 46 de ani. Nu calc, dar spăl vase, bag aspiratorul, tund gazonul. Daaa sunt genul de bărbat implicat în treburile casnice.
Dacă ar fi s-o iei de la început, profesional vorbind, ce greșeală nu ai mai repeta?
-Nu aș schimba nimic. În această meserie greșelile sunt momentele în care înveți și te perfecționezi. Dacă totul merge perfect nu vei avansa, nu vei evolua.
Care a fost cel mai greu moment din viața ta?
-Îi mulțumesc Domnului că nu am avut parte de momente foarte grele care să mă marcheze. Ca orice om, am avut parte de momente dificile, dar nimic care să mă destabilizeze.
Și totuși, dacă ar fi să vorbesc despre acest subiect, moartea bunicului din partea tatălui a fost unul dintre momentele mai grele pentru mine. Am fost foarte atașat de el, practic a fost persoana care m-a crescut. A fost figura mea paternă, având în vedere că ai mei au divorțat când eram eu mic. Pe fiul meu cel mic îl cheamă Alexandru Nicolae, Nicolae fiind numele bunicului meu.