News

Povestea tragică a lui Artin, băieţelul kurd înecat alături de familia sa, în drum spre Anglia. Trupul lui, găsit tocmai în apele norvegiene

Cadavrul găsit pe coasta nord-vestică a Norvegiei la începutul acestui an est al unui copil înecat în Canalul Mânecii.
07.06.2021 | 18:23
Povestea tragica a lui Artin baietelul kurd inecat alaturi de familia sa in drum spre Anglia Trupul lui gasit tocmai in apele norvegiene
Povestea tragică a unui băiețel kurd din Iran. Înecat alături de familie în drum spre o viață mai bună Foto: BBC, Colaj FANATIK
ADVERTISEMENT

Copilul de 15 luni, pe nume Artin, a murit împreună cu patru membri ai familiei când barca în care călătoreau s-a scufundat în octombrie. Familia kurdă-iraniană încerca să ajungă în Marea Britanie din Franța.

A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei

Rămășițele copilului vor fi transportate înapoi în Iran pentru a fi îngropate.

Luni, poliția din Norvegia a declarat că trupul a fost găsit pe coasta de sud-vest a țării, lângă Karmoy, de doi ofițeri în ziua de Anul Nou. „Nu au existat rapoarte privind un copil dispărut în Norvegia și nicio familie nu a luat legătura cu poliția”, a declarat Camilla Tjelle Waage, șefa echipei de investigatori ai poliției, citată de BBC.

ADVERTISEMENT
A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei
A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei Foto: Arhiva familiei, via BBC

 

“Nici combinezonul albastru nu era un brand norvegian [și] acest lucru indica faptul că bebelușul nu era din Norvegia”, a adăugat ea.

Apoi a fost obținut un profil ADN, iar familia a fost înștiințată că este de fapt Artin. Ambarcațiunea care transporta familia s-a scufundat în Canalul Mânecii pe 27 octombrie. Rasoul Iran-Nejad, 35 de ani, Shiva Mohammad Panahi, 35 de ani, Anita, 9 ani și Armin, 6 ani, au murit.

ADVERTISEMENT
A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei
A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei Foto: Arhiva familiei, via BBC

 

Familia era din orașul Sardasht din vestul Iranului, aproape de granița cu Irakul. Alți cincisprezece migranți au fost duși la spital și o anchetă privind scufundarea a fost deschisă la Dunkerque de către procurorul francez.

Nihayat, a doua mătușă a lui Artin, a fost prima rudă cu care a vorbit poliția norvegiană. „Sunt atât fericită, cât și tristă”, a declarat ea luni pentru BBC. „Fericit că rămășițele lui Artin au fost în cele din urmă găsite și trist că ne-a părăsit definitiv”.

ADVERTISEMENT

Shavin, mătușa copilului care locuiește în Elveția, a spus că ea dorește ca Artin să fie “reunit cu restul familiei sale”. Ea a spus că vor finaliza documentele necesare, astfel încât rămășițele lui Artin să poată fi returnate la Sardasht.

A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei
A fost identificat trupul copilului găsit pe țărmul sud-vestic al Norvegiei Foto: Arhiva familiei, via BBC

 

La scurt timp după scufundare, BBC a obținut o serie de mesaje text despre care se crede că au fost trimise de Shiva Mohammad Panahi, inclusiv unul în care recunoaște pericolul de a traversa Canalul Mânecii cu barca, dar concluzionează că „nu avem de ales”.

ADVERTISEMENT

„Dacă vrem să mergem cu un camion, s-ar putea să avem nevoie de mai mulți bani pe care nu îi avem”, scria într-un al doilea mesaj.

Un prieten al lui Rasoul, refugiat în Dunkerque, a spus că familia a părăsit Iranul la 7 august spre Turcia, apoi a luat un feribot în Italia și apoi a condus în Franța în urmă cu aproape o lună.

Au plătit contrabandistilor 24.000 de euro.

Fratele lui Rasoul, în orașul kurd Sardasht, din vestul Iranului, a spus că fratele său a vândut totul pentru a-și salva viața și pentru a căuta un viitor mai bun pentru familia sa.

Într-o tabără din Dunkerque, un alt refugiat, Bilal Gaf, a spus că familia a stat aproape de cortul său timp de trei sau patru zile înainte de a pleca și l-a descris pe Artin drept „faimos” printre cei care stau acolo.

„Era un copil foarte fericit”, a spus el, arătând fotografii cu copilul, făcute cu aproximativ 10 zile mai devreme. “Oamenii sunt triști, dar ce putem face? Nimic. Doar să plângem”.

Situația în regiunea kurdă din Iran

Mii de refugiați iraniano-kurzi pun viața familiilor lor în mâinile contrabandiștilor în încercarea de a ajunge în Europa în fiecare an. Regiunea kurdă din Iran s-a confruntat atât cu persecuția politică, cât și cu o vastă disparitate economică.

Între 25 și 35 de milioane de kurzi locuiesc într-o regiune muntoasă care se încadrează la granițele Turciei, Irakului, Siriei, Iranului și Armeniei. Aceștia formează al patrulea grup etnic ca mărime din Orientul Mijlociu, dar nu au obținut niciodată un stat național permanent.

Sardasht, oraș din provincia West Azerbaidjan, aproape de granița cu Irakul, este un loc dificil de realizat orice ambiție dincolo de supraviețuirea pură. Cu o industrie puțin semnificativă, are una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului din țară și are puține perspective pentru populația sa predominant etnică kurdă.

Mulți sunt obligați să recurgă la contrabandă cu mărfuri peste granița în Kurdistanul irakian. Acest lucru nu este nici profitabil – câștigă mai puțin de 10 USD pe călătorie – nici sigur.

În ultimii ani, sute dintre aceștia au fost împușcați sau răniți de polițiștii de frontieră iranieni. Mulți și-au pierdut viața pe terenul montan accidentat sau au fost îngropați de avalanșe în timpul iernii.

Regiunea este, de asemenea, puternic militarizată. De la revoluția iraniană din 1979, a existat un conflict între forțele de securitate iraniene și grupurile armate kurde care luptă pentru drepturile lor. Iranul le etichetează separatiste susținute de puteri străine.

Aproximativ 10% din populația Iranului, de 82 de milioane, sunt kurzi și, totuși, reprezintă mai mult de jumătate din prizonierii politici ai țării, potrivit ONU.

A avut loc o represiune brutală din partea autorităților în timpul și după protestele anti-guvernamentale din Iran anul trecut, care au explodat în orașele predominant kurde de la granița de vest cu Irakul, precum și la marginea marilor orașe ale Iranului.

După sfârșitul Primului Război Mondial și prăbușirea imperiului otoman, kurzilor li s-a promis independența de către puterile aliate victorioase, dar puterile regionale nu au acceptat niciodată acordul – în schimb, patria lor a fost în cele din urmă împărțită între noile națiuni din Orientul Mijlociu.

De atunci, orice mișcare a kurzilor din Iran, Turcia, Siria și Irak de a înființa un stat independent a fost anulată.

Pe vremuri, Turcia era destinația finală pentru mii de refugiați iranieni, dar în ultimii șapte ani climatul politic a însemnat că aceasta nu mai este o alegere viabilă.

Există rapoarte din partea migranților că forțele de securitate turcești au abuzat de refugiații kurzi în secțiile de poliție sau i-au deportat în Iran la sosire. Au existat chiar o serie de asasinate politice și răpiri ale disidenților iranieni la Istanbul.

ADVERTISEMENT