News

Povestea tragică a navei “Independența”. 42 de marinari morţi, trei supraviețuitori, zeci de văduve și orfani, după ce “Titanicul” românesc a ars

Povestea tragică a petrolierului românesc ”Independența” e necunoscută publicului larg de la noi din țară, cu toate că 42 de marinari au murit.
26.11.2022 | 17:27
Povestea tragica a navei Independenta 42 de marinari morti trei supravietuitori zeci de vaduve si orfani dupa ce Titanicul romanesc a ars
Vasul Independența, tragedia românească. Foto: Wikipedia
ADVERTISEMENT

Considerată una dintre marile tragedii din istoria României, scufundarea vaporului ”Independența” s-a lăsat cu moartea a 42 de marinari și doar trei persoane au supraviețuit dezastrului nautic.

Cum s-a scufundat petrolierul ”Independența”, Titanicul românesc

Zeci de femei au rămas văduve și zeci de copii au rămas orfani, fără ca nimeni să le explice vreodată ce s-a întâmplat cu părinții lor, evenimentul fiind marcat de ceea ce poate fi numită ”o mușamalizare tipic comunistă”.

ADVERTISEMENT

Conform Digi 24, petrolierul a explodat în strâmtoarea Bosfor în urmă cu peste 40 de ani, în 15 noiembrie 1979. ”Independența” era considerat mândria flotei comerciale românești și venea din Libia, cu destinația Constanța.

Având la bord 95.000 de tone de petrol, petrolierul a fost lovit de o altă navă și a explodat în apropiere de Istanbul. Dezastrul a fost considerat ”strict secret” și nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat în ziua fatidică de 15 noiembrie 1979.

ADVERTISEMENT

Construită în 1977, nava avea 303 metri lungime, 46 de metri lățime și o înălțime maximă de 61 de metri. Era dotată cu piscină, avea sală de forță, avea club, mese de tenis de masă, table, rummy și din astea”, rememorează Ioan Gomboșanu, fost marinar pe „Independența”.

După ce a fost botezată de Elena Ceaușescu în mai 1977, nava a pornit la drum. Unii marinari superstițioși spun că nava a fost blestemată pentru că Elena Ceuașescu nu a reușit să spargă sticla de șampanie la impactul cu nava, atunci când a botezat-o.

ADVERTISEMENT

În mai puțin de doi ani, nava ajunsese într-o stare considerată deplorabilă de către marinari.

”În flotă, dacă nu aveai relații și pile, te dădeau pe petrolier, fiind navele cele mai periculoase. Fiind petrolier, unii ziceau că e bombă plutitoare”, rememorează și fostul marinar Ovidiu Cotlearenco. De altfel, nimeni nu dorea să muncească pe un petrolier, iar căpitanul vasului demisionase cu două săptămâni înainte de dezastru.

Ioan Gomboșanu, singurul supraviețuitor de pe ”Independența” care a rămas să vorbească despre eveniment, își aduce aminte cât de greu era ca nava să treacă prin Bosfor. O strâmtoare foarte periculoasă, cu cinci tipuri de curenți și multe viraje periculoase.

ADVERTISEMENT

Inevitabilul s-a produs și petrolierul românesc s-a ciocnit de o altă navă, care probabil era condusă de personal fără experiență.

ADVERTISEMENT

”Ei, în momentul ala am sesizat o navă care a avut o mișcare dubioasă. Eu cu șeful mecanic eram în babord și l-am semnalizat cu lanterna, am dat cu tifonul, comandantul i-a luat prin radio, n-au răspuns la nici un fel de chemare a noastră”, își amintește Ioan Gomboșanu. ”Independența” a fost lovită din plin de un cargo grecesc Evriali.

”Și ne-a atins cu aceasta prova, care a fost ca și un cuțit și a tăiat tabla care avea 22 de milimetri grosime, a tăiat-o și în momentul acela a evadat țițeiul afara din tanc. Prima explozie atât de puternică a fost, încât s-au spart, datorită suflului, pe o rază de 10 kilometri geamurile în Istanbul”, rememorează Ioan Gomboșanu.

”Tot vaporul pe partea stângă ardea. Barca din partea stângă nu se mai putea folosi. Instinctiv toată lumea ne-am dus la barca din partea dreaptă. Dar nici barca asta n-am putut s-o dăm la balta. Şi comandantul, la un moment dat, dându-și seama că barca nu se poate coborî de-acolo, ne-a ordonat să abandonăm nava fiecare cum putem”, povestește Ioan Gomboșanu.

Marinarii săreau în apă pentru a-și salva viața

Marinarii au început să sară în apă pentru a-și salva viața. Ulterior, căpitanul vasului grecesc recunoaște că totul s-a produs din cauza întunericului și a ceței dense. Desigur, la mijloc a fost și o eroare umană, pentru că traseul navei grecești a fost stabilit prost.

”Din câte am aflat, în loc să ia curs 260 spre dreapta, a luat 160, spre stânga. Dar nu înțeleg de ce a facut asta”, spune Dincer Sumerkan, pilotul navei Evriali, cu referire la ordinul căpitanului său de atunci.

Explozia a afectat inclusiv malul turcesc. Kemal Ayyucel, un turc trecut de 85 de ani, își aduce aminte acele clipe cu groază. ”A fost o explozie mare, nu vă pot povesti, trebuie să trăiești o asemenea experiență să o poți înțelege, e groaznic, simți că îți explodează urechile. Știi ce înseamnă să te trezești într-un asemenea infern? Te marchează profund”, își aduce aminte Kemal Ayyucel.

Suflul exploziei a fost atât de puternic, încât a distrus și vitraliile Moscheii Sfânta Sofia și ale Palatului Topkapî, vechi de sute de ani.

”Noi eram foarte mici când s-a produs explozia. A fost un zgomot foarte mare, s-au spart geamurile, iar noi am fugit în stradă crezând că a fost un cutremur. Ne-am dus cât mai aproape de locul accidentului să vedem fumul care iese din nava Independența”, își aduce aminte și Muhammed Ay.

Familiile nu au aflat niciodată ce s-a întâmplat

Prima explozie a fost urmată de o a doua explozie, și mai puternică, la doar trei minute. Practic cei care au sărit în apă au murit oricum în timpul exploziei secundare, care a ras tot în cale la distanțe mari.

”Îi vedeam ce se întâmplă în spate. Pe mulți i-a apucat focul din urmă. Dădeau din mâini disperați, dar n-aveam cum sa îi ajut. Abia m-am salvat pe mine”, rememorează supraviețuitorul.

Grecii au avut parte de un miracol și nava lor a scăpat cu mici avarii și fără nicio victimă. Între timp, vestea dezastrului ajunsă la București și Constanța a fost ascunsă de regimul comunist, mai ales că se petrecea în preajma celui de-al 12-lea Congres al PCR.

În România, sicriele erau trimise câte 10, iar oamenii nu primeau nicio explicație. Mai mult, au fost cazuri când familiile au îngropat la întâmplare sicriele, fără să verifice ce e înauntru. O femeie a avut tupeul să deschidă sicriul și să constate că acolo nu era soțul său. Situația le-a dat speranțe deșarte văduvelor, care și-au așteptat bărbații înapoi acasă după ani și ani.

După procese lungi, rudele îndurerate au primit câte 10.000 de dolari din partea statului român, despăgubiri. Din nava ”Independența” a rămas doar o piesă de muzeu, limba unui clopot al navei. Obiectul e păstrat astăzi la Muzeul Marinei din Constanța. În total, 30 de femei au rămas fără soț și 41 de copii fără tată.