Record în SuperLiga: 11 milioane de euro din bani publici! Ce cluburi sunt în pericol dacă primăriile închid robinetul

Fotbalul profesionist este dependent și indisolubil legat de mediul economic. Cum epoca romantică a fotbalului jucat de plăcere a apus demult, iar sportul-rege s-a transformat definitiv într-o afacere complexă și complicată, este imposibil să discutăm astăzi despre fotbal fără a-l pune în contextul finanțării și bugetelor. Comparând zilele trecute piața transferurilor din România, Cehia și Polonia, am constatat corelația performanței financiare a campionatelor cu performanța economică a țărilor din care fac parte. Anual, ca parte a procesului de licențiere, cluburile din Superliga au obligația de a-și publica rapoartele financiare. FANATIK a analizat în detaliu, imediat după publicare, rapoartele tuturor cluburilor relevante. Iar sinteza acestora, pusă în contextul economic actual, are darul de a îngrijora.

Bogdan Baratky prezintă rapoartele financiare ale cluburilor din SuperLiga. Ce arată cifrele

Cu o inflație în jurul a 10%, o datorie externă care a atins în luna mai nivelul record de 230 miliarde EUR, un curs valutar în depreciere și o creștere economică practic inexistentă, peisajul economic este unul mai degrabă cenușiu. Iar când economia strănută, fotbalul nu are cum să simtă bine.

UTA și Oțelul Galați se află în concordat preventiv, în timp ce Petrolul Ploiești a intrat deja în insolvență, după ce concordatul preventiv s-a dovedit ineficient. CFR Cluj, la rândul său, traversează o perioada turbulentă, soldată cu recenta interdicție la transferuri dictată de UEFA și cu demisia Președintelui Mureșan. Singurele cluburi care își permit să achite sume de transfer sunt Universitatea Craiova și FCSB. Vorbim, nu întâmplător, despre campioana en-titre și fosta campioană și, în același timp, despre cluburile care au beneficiat de bonificații semnificative din partea UEFA, urmare a performanțelor recente din competițiile europene.

Doar 4 cluburi din SuperLiga sunt pe plus operațional. CFR Cluj, Dinamo și Rapid sunt la coada clasamentului

După profitul operațional, Superliga este o competiție în care roșul e culoarea predominantă. Doar 4 cluburi sunt pe verde – FCSB, Csikszereda, FC Botoșani și respectiv U Cluj. Fiecare cu povestea și explicația sa în ceea ce privește veniturile.

Digi24.ro

Cum funcționează Sovintern, noua rețea internațională a „socialiștilor” cu care Kremlinul atrage recruți din Occident în armata Rusiei

FCSB a capitalizat în 2025 două sezoane de excepție în grupele competițiilor europene, încasând nu mai puțin de 63 milioane lei de la UEFA. Csikszereda a uimit pe toată lumea raportând un neverosimil venit de 39 milioane de lei la capitolul “alte venituri”, deschizând astfel o aprigă discuție în presă referitoare la finanțările venite din Ungaria. FC Botoșani este campioana veniturilor din sponsorizări, încasând sume importante la acest capitol de la firmele acționarului său, în timp ce U Cluj a primit în 2025 13.4 milioane de lei ca subvenții.

Digisport.ro

Interzis: Leo Messi, decizie radicală la înmormântarea tatălui său! Cum a fost surprins la cimitir

Și da, discutăm în primul rând despre profitul operațional, pentru că rezultatul net este adesea influențat de transferuri (în plus, sau în minus). Rezultatul operațional este o oglindă mult mai fidelă a sănătății financiare a unui club.

Cu cea mai mare pierdere netă în 2025, Rapidul se află (conform declarațiilor Președintelui Angelescu) sub monitorizarea FRF pe criteriul fairplay-ului financiar, iar Dinamo nu se afla nici ea într-o poziție mai bună, cu a doua pierdere operațională după CFR Cluj. De altfel, podiumul contraperformanței financiare este ocupat de 3 nume grele – CFR Cluj, Dinamo și Rapid, toate 3 plătind un greu tribut managementului sportiv defectuos din ultimii ani. Și asta pentru că principala cauză a poziției în acest clasament este necorelarea performanței sportive cu sumele cheltuite pentru obținerea ei (salarii și transferuri).

Banii publici în SuperLiga! Cine a luat cele mai mari subvenții în 2025

În 2025, 7 cluburi au beneficiat de subvenții, însă suma raportată de FCSB este una insignifiantă. 57.8 milioane lei au încasat cumulat FC Argeș, U Cluj, Hermannstadt, Oțelul, UTA și Petrolul de la autorități locale în 2025, cu 10 milioane mai mult decât în 2024 (o creștere de peste 20%).

Dacă despre sumele încasate de Csikszereda ca “alte venituri din exploatare” am discutat mai sus, trebuie menționat faptul că și Sepsi OSK a raportat la rândul sau venituri semnificative din subvenții – 27.8 milioane lei în 2024 și respectiv 21.4 milioane lei în 2025. Cu atât mai mult cu cât aceste sume reprezintă 46% din veniturile clubului. Adică o pondere enormă!

Ce echipe din SuperLiga sunt în pericol dacă primăriile opresc robinetul finanțării

Când pui piesele laolaltă, imaginea de ansamblu trezește preocupare. Operațional, Superliga este pe pierdere, iar rezultatul net este și el “pe roșu”. FC Botoșani este dependentă de acționarul său, U Cluj, FC Argeș, Oțelul și UTA acoperă peste 25% din venituri cu subvenții, iar Csikszereda și Sepsi depind de subvențiile venite din țara vecină. O eventuală întrerupere, sau diminuare semnificativă a acestei surse de finanțare ar pune în pericol capacitatea acestor cluburi de a rezista în prima ligă. Dacă la asta adăugăm performanța sportivă și financiară precară de la CFR, Dinamo și Rapid, am numit deja 10 competitoare din 16.

Contextul economic sensibil îndeamnă la precauție și la diversificarea veniturilor. Capitol la care avem și două remarcate – Universitatea Craiova și FCSB, cluburi care își rotunjesc frumos veniturile din bonusurile UEFA și care merg în continuare pe aceeași strategie de succes. Ambele având șansa de a aduce sume importante din competițiile europene și în acest sezon. Cum este greu de crezut că mediul economic sau autoritățile locale își vor putea crește (sau chiar menține) contribuțiile în viitor, cupele europene și transferurile sunt sursele externe de venit pe care cluburile trebuie să se concentreze. Pentru că viitorul nu se anunță ofertant din perspectivă economică, iar rapoartele financiare de anul viitor vor confirma probabil această stare de fapt.