Prea puțini angajați români mai lucrează după pensionare. De ce aleg să mai muncească, totuși, și după 65 de ani

Statisticile europene arată că mulți dintre angajații români pensionați nu mai lucrează după prima încasare a indemnizației de la stat, în ciuda veniturilor scăzute pe care le avem ca țară. În timp ce peste 50% din pensionarii Estoniei încă lucrează, în România mai puțin e 2% mai vor să muncească.

Tot mai puțini pensionari care muncesc

La nivelul Uniunii Europene, procentul este oricum mic, respectiv 13%. România este pe ultimul loc în clasamentul țărilor cu cei mai mulți angajați pensionari. Doar 1,7% dintre cetățenii ieși la pensie mai vor să muncească, iar cei care o fac sunt mai degrabă nevoiți, decât doritori.

Ponderea cea mai mare este în țările baltice: în Estonia, 54,9% dintre persoanele care și-au încasat prima pensie încă mai merg la muncă, în Letonia procentul se ridică la 44,2%, iar în Lituania, 43,7% dintre cetățenii ieșiți la pensie mai lucrează.

Principalul motiv pentru care persoanele ieșite la pensie pentru limita de vârstă mai merg încă la lucru este dorința continuă de a lucra și de a fi productivi, potrivit răspunsurilor oferite de 36,6% dintre persoanele sondate în cadrul studiului publicat de Eurostat.

Digi24.ro

Pedeapsa primită de o femeie care le-a bătut în tavan vecinilor de deasupra ei, din cauza zgomotului. Decizia luată de un Tribunal

„Mulți angajatori nu oferă locuri de muncă part-time sau flexibile, ceea ce descurajează pensionarii să revină în câmpul muncii. În alte țări europene, locurile de muncă adaptate pentru seniori sunt mai numeroase. În România, există o percepție potrivit căreia pensionarii ar trebui să se retragă complet din activitatea profesională.

În alte țări, munca după pensionare este văzută ca o oportunitate de a rămâne activ și de a contribui la societate. Mulți români de vârstă activă au plecat să muncească în străinătate, iar acest lucru a influențat și pensionarii, care rămân adesea să sprijine familiile sau să îngrijească nepoți, fără a mai căuta un loc de muncă”, explică expertul în Resurse Umane, Corina Neagu, pentru FANATIK.

Al doilea cel mai important motiv este nevoia de bani, răspuns oferit de 28,%. Alte motive pentru care pensionarii încă mai lucrează sunt menținerea integrării sociale și beneficiile salariale oferite de locul de muncă. Doar 3,5% dintre respondenți mai muncesc și după pensionare pentru că și partenerul lor încă se află în câmpul muncii.

Plăcerea activității este principalul motiv pentru cetățenii din Danemarca, Țările de Jos și Italia lucrează și după ieșirea la pensie, dar nevoile financiare sunt motivul cel mai important pentru cetățenii din Cipru, România și Bulgaria.

Digisport.ro

PSG ”pune pe masă 50 de milioane de euro pentru Radu Drăgușin”! Tottenham s-a decis imediat

Pensionarii români muncesc de nevoie

În România se știe că sistemul de pensii este deficitar din anumite puncte de vedere. S-a discutat despre interzicerea cumulului între pensie și salariu, însă noua lege a păstrat acest drept. Astfel, nu există limitări de vârstă deci toți pensionarii care mai pot și doresc să muncească, chiar și după vârsta de 70 de ani o mai pot face.

Problemele financiare din România îi fac chiar și pe cei aproape 2% dintre vârstnici să mai meargă la serviciu pentru a-și acoperi golurile. În 2023, circa 20.600 de pensionari au continuat să muncească după încasarea primei pensii. În următoarele șase luni, alte 25.000 de persoane pensionate au revenit în câmpul muncii, potrivit INS.

„Majoritatea pensionarilor din România primesc pensii modeste, iar acest venit adesea este completat prin alte surse, cum ar fi sprijinul din partea familiei sau mici activități, inclusiv antreprenoriat. Totuși, pentru mulți, pensiile nu sunt suficiente pentru a justifica reangajarea, mai ales dacă venitul obținut ar duce la impozite suplimentare sau la pierderea unor beneficii sociale.

În unele cazuri, legislația fiscală și regulile privind cumulul pensiei cu salariul sunt neclare sau dezavantajoase. Acest lucru descurajează pensionarii să se reangajeze legal. Pentru a crește numărul de angajați pensionari, ar fi necesare măsuri precum stimulente fiscale, programe de recalificare profesională, promovarea unui mediu de lucru prietenos și non-discriminatoriu pentru seniori și schimbarea percepțiilor sociale privind munca la vârsta a treia”, mai afirmă Corina Neagu.

Un român muncește mai puțin decât orice alt european

Durata medie a vârstei profesionale este în dependință de nivelul de trai. În Țările de Jos, aceasta este de 43,7 ani, în Suedia 43,1 ani și în Danemarca 41,3 ani. România s-a clasat pe ultimul loc în acest clasament în 2023 cu o vârstă medie a vieții profesionale de 32,2 ani comparativ cu 36,9 ani cât este media europeană. În România, speranța de viață sănătoasă este mai scăzută decât media europeană. Mulți pensionari se confruntă cu probleme de sănătate care îi împiedică să continue să lucreze.

Dacă vorbim și despre raportul pensionari-angajați, și aici lucrurile stau puțin neobișnuit. În România avem 20 de județe unde există mai mulți pensionari decât angajați, iar cel mai bun exemplu este Teleorman, care însumează un procent de 48% mai multe persoane ieșite din activitate decât cele aflate încă în câmpul muncii. Mai exact, aici sunt circa 83.600 de pensionari la aproximativ 56.600 de salariați.

Pe același model sunt și județele Vaslui, Giurgiu, Botoșani sau Mehedinți, unde se tinde ca numărul pensionarilor să fie mai mare în raport cu salariații. La polul opus, în Ilfov, Timiș, Cluj și București există un număr important de angajați comparativ cu cel al pensionarilor.