News

Compromisul politic al ministrului Predoiu pentru desființarea SIIJ. Dosarele de corupție cu magistrați nu se întorc la DNA

Specialiștii în drept sunt de părere că proiectul de lege pentru desființarea SIIJ, deși reprezintă un pas înainte, riscă să continue tendința de eliminare a DNA din marile dosare de corupție.
21.01.2022 | 19:31
Compromisul politic al ministrului Predoiu pentru desfiintarea SIIJ Dosarele de coruptie cu magistrati nu se intorc la DNA
Ce probleme ridica proiectul ministrului Predoiu de desfiintare a Sectiei Speciale. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Văzut totuși ca un pas înainte față de actuala Secție Specială, noul proiect pentru desființarea SIIJ anunțat vineri, 21 ianuarie, de ministrul Predoiu, ridică două mari probleme, susțin experții în drept. Una ar viza stabilirea competențelor în cazul dosarelor de corupție cu magistați în care apar și alți inculpați, riscul aici fiind ca, în continuare, dosarele să migreze de la DNA către alte structuri.

Marea miză, dosarele de corupție de la DNA

Un alt aspect problematic îl reprezintă numirea procurorilor care vor ancheta infracțiunile comise de magistrați, aceștia urmând a fi numiți printr-un vot al Plenului CSM și nu doar al procurorilor, ceea ce încalcă principiul separării carierelor magistraților.

ADVERTISEMENT

„Acest proiect e clar un compromis. E unul menit și să salveze aparențele, pentru că, anul trecut am avut poziționările acelea foarte tranșante ale unor lideri UDMR care acceptau desființarea SIIJ doar dacă se înființa o altă Secție Specială.

Partea sensibilă privește partea cu competența procurorilor atunci când pe lângă magistrați avem și alte persoane în dosare. Și aici văd o posibilă suprapunere, sau posibile conflicte de competență între DNA și aceste parchete. La cauzele de corupție e clar că vor apărea și alte persoane, cineva îl mituiește pe acest judecător sau procuror, și îl mituiește în legătură cu o cauză. Acolo e posibil să se atragă competentă, în continuare, dinspre DNA către aceste structuri ce vor fi competente să ancheteze magistrați.

ADVERTISEMENT

E clar că niciuna din tabere nu are varianta pe care și-o dorește, să vedem dacă există acum măcar susținerea politică reală pentru acest compromis. Altfel, pare o variantă cu care se poate lucra și mult mai aproape de realitate, comparativ cu SIIJ, care aprioari nu avea cum să acopere toate dosarele cu magistrați din țară”, a declarat pentru FANATIK Laura Ștefan, expert anticorupție.

Una din problemele pentru care a fost criticată SIIJ

Fostul președinte al CSM, judecătorul Horațius Dumbravă, subliniază și el că cel mai problematic aspect va fi cel al competențelor parchetelor în cauzele complexe de corupție. Suprapunerea sau conflictul de competențe cu DNA ar putea fi un minus pragmatic și o oportunitate de tergiversare a dosarelor.

ADVERTISEMENT

„E totuși un pas înainte față de soluția nefericită cu SIIJ. Dar rămâne întrebarea ce se întâmplă cu persoanele care sunt asociate pretinselor infracțiuni comise de magistrați. Adică se vor disjunge și se vor trimite acele persoane care se pretinde că au săvârșit împreună cu magistrații, că sunt complici, coautori, că sunt instigatori – vor rămâne în competența acestor procurori, sau ele vor merge la DNA. A fost una din marile probleme pentru care a fost criticată SIIJ. De multe ori, ca să tergiverseze ancheta, inculpații din dosarele de corupție, în situația în care erau specializate mai multe parchete făceau solicitare de trimitere la acele parchete ca să amână cercetarea.

Pragmatic vorbind, dar și procesul, nu cred că este indicat. Trebuie să fie într-un singur loc infracțiunile de corupție. Pentru că aici vorbim de infracțiuni complexe, deci trebuie o pregătire de specialitate, și presupun acte materiale în serie săvârșite de multe persoane, cu calități diferite. Concepția aceasta a anchetei unitare ar trebui să prevaleze. Bănuiesc că a fost un compromis.

ADVERTISEMENT

Oricum, cei de la Secția de Urmărire penală și criminalistică din Parchetul General au pregătire și pentru infracțiuni de corupție. Ei au vechime, sunt profesioniști. Problema cea mai mare va fi dacă este util, pragmatic, din punct de vedere procedural să rupi cauzele”, a declarat pentru FANATIK judecătorul Horațius Dumbravă.

ADVERTISEMENT

În proiectul supus dezbaterii publice de către ministrul Justiției se specifică că, în dosarele de corupție cu magistrați dar în care sunt cercetate mai multe persoane, noii procurori se vor ocupa de acestea.

„Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), sunt cercetate şi alte persoane. În situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit prezentei legi”, sunt alineatele 5 și 6 de la art. 3 al proiectului de desființare a SIIJ ce privesc competențele procurorilor.

Procurorii vor fi numiți de plenul CSM

Un alt aspect problematic, în opinia fostului președinte al CSM, este dat și de faptul că procurorii care vor fi propuși de către Procurorul General pentru a se ocupa de aceste dosare vor fi votați de către Plenul CSM, încălcându-se astfel principiul separării carierelor.

„Cu privire la numirea procurorilor care se vor ocupa de dosarele cu magistrați, cred că este o problemă de constituționalitate și de legalitate. De legalitate pentru că Legea 303 și 304 ca și 317 au dat proeminență principiul separației profesiilor de judecător și procuror. E anormal ca judecătorii să își spună punctul de vedere cu privire la numirea unor procurori. De altfel, nu este nici în spiritul documentelor europene adoptate de consiliile consultative ale judecătorilor și procurorilor europeni. Acolo se vorbește foarte clar de această separație. Ar fi trebuit să meagă la Secția pentru procurori a CSM, aici cred că este o vulnerabilitate. Nu va cădea ea la CCR, dar e o chestiune de principiu”, a subliniat Horațius Dumbravă.

Ministrul Predoiu a recunoscut necesitatea unui compromis politic

În cadrul conferinței de presă în care a făcut public proiectul de desființare a SIIJ, ministrul Preodiu a subliniat că acesta vine după consultări cu liderii tuturor partidelor politice din coaliție. Întrebat ce mesaj trimite faptul că DNA-ul este exclus în continuare din dosarele de corupție cu magistrați, ministrul a spus că aceasta este „singura soluție tehnică posibilă care să treacă de cerințele judiciare dar și politice”.

„E singura soluție tehnică care asigură atingerea obiectivului principal, desființarea Secției Speciale, obiectiv cerut de MCV. Un alt proiect nu e posibil politic în acest moment. Ministerul Justiției a avut de ales între a scrie un proiect care să rămână uitat într-un sertar, sau unul realist care să asigure desființarea SIIJ, a spus Cătălin Predoiu.

Conform noului proiect de lege, competențele SIIJ vor fi transferate de fapt către o nouă structură centrată pe Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților.

DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este exclusă astfel din schemă, cerință exprimată cu insistență atât de PSD, cât și de UDMR.

Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Vom avea garanţia unor anchete obiective, imparţiale, garanţia independenţei judecătorilor şi procurorilor, dar şi eficienţa eforturilor de combatere a infracţionalităţii, atât cât e, în sistemul judiciar”, a susținut Predoiu, spunând că acest proiect a fost agreat în coaliție și că nu va fi vorba despre „o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem”.

„Adevărata problemă este slăbirea DNA”

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat propunerea venită din partea ministrului Predoiu susținând că scopul urmărit nu a fost altul decât slăbirea DNA.

„Proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați. Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis, până la PSD, PNL și UDMR.

Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție. Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.

Proiectul de desființare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT.

Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează”, a scris pe Facebook Stelian Ion la câteva minute după ce ministrul Justiției și-a încheiat prezentarea proiectului său de desființare a SIIJ.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS