News

Prefecții vor putea fi pe viitor membri de partid. Istoria unei farse care a durat 15 ani

27.01.2021 | 14:39
Prefecții vor putea fi pe viitor membri de partid. Istoria unei farse care a durat 15 ani
Premierul Florin Cîțu (stânga) și mnistrul de Interne Lucian Bode (dreapta) vor face următoarele numiri de prefecți pe baza propunerilor asumate de partidele coaliției/ Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Începând de astăzi, prefecții și subprefecții nu vor mai fi apolitici, ei trecând din categoria înalților funcționari publici în cea a demnitarilor. Astfel i se pune capăt unei farse de aproape 15 ani în care teoretic prefecții erau independenți politic, dar practic primeau ordinele de la partid.

Guvernul a  adoptat un proiect de ordonanță de urgență prin care funcțiile de prefect și subprefect vor intra în categoria posturilor de demnitate publică, precum miniștrii sau secretarii de stat.

Mai mult, pentru foștii parlamentari se păstrează derogarea de la condiția absolvirii unor programe de studii specializate de administrație.

ADVERTISEMENT

Prefecții, de la „faliții lor” la „faliții noștri”

Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, a declarat premierul Florin Cîțu după adoptarea proiectului de ordonanță de urgență.

Potrivit articolului 123 din Constituție, „prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local”. Până în 2004, pe baza faptului că Guvernul este un organism politic, și reprezentanții săi în teritoriu erau numiți tot pe criterii politice. În schimb, Alianța D.A. dintre PNL și PD a venit la putere în 2004 promițând din campanie depolitizarea administrației și profesionalizarea corpului funcționarilor publici. După alegeri, președintele PD, Emil Boc, cerea respectarea promisiunii din campanie. „Să nu-i înlocuim pe  faliții lor cu faliții noștri”, spunea Boc.

ADVERTISEMENT

Vasile Blaga, pe atunci ministru de Interne, a promovat proiectul prin care prefecții, subprefecții, inspectorii guvernamentali și secretarii generali din ministere și instituțiile din subordinea Guvernului au devenit înalți funcționari publici, fără afiliere politică. Măsura a fost salutată de UE, iar programul chiar a primit finanțare din partea Uniunii.

Numai că după epurarea membrilor PSD din aceste categorii, la cârma prefecturilor au venit persoane apropiate PNL și PD, chiar dacă nu aveau sau nu mai aveau carnet de membru de partid. Iar ipocrizia politicienilor a devenit evidentă atunci când scoaterea de la guvernare a democraților a fost urmată imediat de demiterea prefecților despre care liberalii știau că sunt apropiați ai PD.

ADVERTISEMENT

Părintele depolitizării prefecților își recunoaște eșecul

De atunci tiparul înlocuirii „apoliticilor lor” cu „apoliticii noștri” s-a repetat la fiecare schimbare de guvern, iar eșecul a fost admis chiar de principalul artizan al „depolitizării” prefecturilor, Vasile Blaga.

A fost un program PHARE 2005 – 2006, prin care s-a încercat depolitizarea acestei funcţii. Şi atunci titular de proiect era Franţa. Şi atunci s-a constituit Corpul înalţilor funcţionari publici, constituit din toţi prefecţii, toţi subprefecţii, toţi secretarii generali ai ministerelor şi autorităţilor publice, ale agenţiilor. Numai că, imediat după ce PD-ul de atunci a fost scos de la guvernare, toţi prefecţii au fost înlocuiţi imediat. Deci nu s-a mai ţinut cont de lege”, afirma Blaga în 2017.

ADVERTISEMENT

Mai mult, chiar Blaga i-a îndepărtat în 2009 din funcții pe prefecții „apolitici” ai PSD, vreo 20 de oameni schimbați într-o singură zi, după ce social-democrații au ieșit din coaliția cu PDL. „A venit guvernul PDL – PSD, au schimbat toţi prefecţii, nu eram eu la Interne atunci, după care a ieşit PSD-ul de la guvernare, s-au schimbat toţi prefecţii, bineînţeles respectându-se întru totul prevederile legale. Au fost destui care au contestat în instanţă această decizie – niciunul nu a câştigat”, a declarat Vasile Blaga, citat de Agerpres. Asta după ce chiar Blaga îi îndemnase pe prefecții schimbați doi ani mai devreme să se adreseze justiției.

Și PSD a participat din plin la farsa prefecților „apolitici”. În martie 2016 în amenințau pe premierul Dacian Cioloș cu o moțiune de cenzură pentru că eliberase din funcții prefecți apropiați lor. „Să nu fim ipocriți: sistemul de numire al prefecților și subprefecților a permis numirea sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid. Pentru că acesta a fost sistemul: în ultimii ani toți cei recrutați pe posturi de conducere deconcentrate sau prefecți aveau foarte puține șanse să fie numiți dacă nu aveau susținere politică ”, a replicat Cioloș.

ADVERTISEMENT

În schimb, liberalii, conduși atunci de tandemul Vasile Blaga – Alina Gorghiu, erau nemulțumiți că nu au fost dați afară toți prefecții PSD.

Prefecturile, sinecuri pentru politicienii care ratează Parlamentul

În cei 15 ani în care funcția de prefect a fost apolitică doar în teorie, s-au înregistrat zeci de cazuri de senatori și deputați care ajungeau în Parlament având în CV trecute calitatea de prefect sau subprefect. În alte cazuri, prefectura era un loc de consolare pentru parlamentarii care nu mai obțineau un nou mandat.

Odată cu instalarea coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR, politicienii au renunțat la prefăcătorie și posturile de prefect și subprefect au fost târguite ca la piață în mai multe runde de negocieri. Până acum s-a convenit că PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va primi 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR 5 prefecţi şi 10 subprefecţi. Continuă negocierile pentru împărțirea pe fiecare partid a județelor.

Până atunci însă, guvernul Cîțu a trebuit să rezolve problema legală a numirilor astfel încât proiectul de modificare a Codului Administrativ să treacă prefecții și subprefecții din categoria înalților funcționari publici în aceea a demnitarilor.

Proiectul de ordonanță de urgență prevede o serie de condiții pentru numirea prefecților, precum studiile universitare și absența unor condamnări penale. De asemenea, candidații trebuie să fi absolvit „programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

Însă foștii parlamentari sunt exceptați de la această regulă. Excepția era valabilă și până acum, fapt ce facilita numirile politice mascate în prefecturi. Chiar dacă noua OUG va pune capăt farsei „depolitizării”, ratează însă șansa unei minime profesionalizări a numirilor politice, întrucât vor putea ajunge prefecți în continuare oameni fără niciun un fel de expertiză în domeniul administrației publice.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 853. 32 pagini + CD Armin Nicoară. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri