Premierul Ciolacu forțează ieftinirea alimentelor. „Probabil Guvernul vrea să inaugureze marea promoție națională”

Premierul Ciolacu s-a angajat să reducă prețul alimentelor la bază, vorbind în chiar prima ședință de guvern de „prioritatea zero” a actualului Executiv. Marți însă, după întâlnirea cu reprezentanții retailerilor din industria alimentară, Guvernul s-a rezumat la un comunicat de presă în care le-a mulțumit acestora pentru „deschiderea de a agrea” un mecanism viabil „să ducă la reducerea inflaţiei şi la creşterea puterii de cumpărare a românilor”. De partea cealaltă, reprezentanții marilor comercianți au spus că în ședința de marți nu au reușit să ajungă la un punct comun cu privire la lista alimentelor de bază, urmând să reia subiectul la o ședință viitoare.

Prețurile alimentelor și plafonarea adaosului comercial

Săptămâna trecută, cu doar câteva zile înainte de instalarea noului Guvern, INS anunța creșteri semnificative ale prețurilor alimentelor de bază față de anul anterior. Spre exemplu, prețul untului a crescut cu 32%, ouăle cu 29% sau brânza de vacă cu 28% – la o rată a inflației de 11,2%. În ceea ce privește prețul cărnii, față de anul 2020, carnea de pui s-a scumpit cu 36%, cea de vită cu 35%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 32%.

În acest context, la primă ședință de guvern, premierul Marcel Ciolacu a vorbit de prioritatea zero a noului Guvern reducerea prețurilor la alimentele de bază prin reducerea adaosurilor comerciale. „Urgența maximă este schema de reducere a adaosurilor comerciale la un număr de produse alimentare de bază pe întreg lanțul, până la raft. Vreau să discutăm schema cu marile lanțuri de magazine, cu producătorii și distribuitorii”, a declarat atunci liderul PSD.

Marți, premierul Marcel Ciolacu a avut discuții la Guvern exact pe această temă cu reprezentanții supermarketurilor în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență pentru plafonarea adaosului comercial.

Digi24.ro

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025. Anul viitor, cele două sărbători vor fi în aceeași zi

Într-o intervenție televizată, purtătorul de cuvânt al PSD, și liderul senatorilor social-democrați, Radu Oprea, a susținut că autoritățile încearcă să ajungă, cu procesatorii și reprezentanții retailerilor, la o formulă care să asigure scăderea prețurilor la alimentele de bază.

„Știm foarte bine care sunt mecanismele de formare a prețurilor, atât la producător, cât și la vânzare, care este impactul taxelor pe care supermarketurile le iau în formarea prețului. Avem adaosul comercial, care poate să fie 20%, avem taxele impuse de către retailer, care merg între până la 40%. Haideți să presupunem că mai adăugăm 2,5 lei. Avem adaus-ul comercial al retailer-ului, toate duc la acest preț de 22 lei. Dacă nu mai intră, în prețul cu care producătorul vinde către magazin, aceste taxe, vom avea o reducere de preț substanțial. Putem ajunge la 16 lei”, a spus acesta, dând exemplul prețul laptelui.

De altfel, o astfel de strategie nu ar fi unică în Europa, acolo unde marea majoritate a statelor au încercat, prin diverse strategii, mai mult sau mai puțin de succes, să controleze explozia prețurilor din ultimii doi ani pe fondul valului inflaționist. Dintre statele europene care au încercat această strategie, doar Franța a încercat reducerea prețurilor la alimente prin negocierea cu marii retaileri, înțelegerea intrând în vigoare doar la începutul acestei luni, deci efectele ei nu sunt încă clare. Trebuie subliniat că este vorba totuși de o înțelegere și nu de o măsură structurală, iar presiunea a căzut pe marii producători alimentari, care au căzut de acord să scadă prețurile raportat la un index al prețurilor materiilor prime.

La fel, chiar Banca Centrală Europeană a transmis, cel mai recent, în luna mai a acestui an, că marile companii au profitat de pe urma valului inflaționist majorând nejustificat prețurile. De altfel, în primul discurs de la desemnare, premierul Ciolacu a susținut că „în criză, piața nu produce eficiență, ci speculă”.

Digisport.ro

"ROMÂNIA a trecut pe aici!" Cum au lăsat "Tricolorii" vestiarul de la Prishtina, după 3-0 cu Kosovo

Un diagnostic prost pus

Pe lângă scăderea prețurilor la alimente, premierul Ciolacu a promis și reducerea inflației „la o singură cifră” și deci scăderea tuturor prețurilor. Dacă economiștii sunt mult mai încrezători în realizarea acestei promisiuni, proiecțiile BNR merg spre o rată a inflației de sub 9% în trimestrul 3, aceștia sunt mult mai rezervați în posibilitatea ca să se ajungă la o reducere a prețurilor prin plafonarea adaosului comercial.

Economiștii sunt de părere că în acest caz atât diagnosticul, cât și leacul propus, este prost pus. În primul rând, aceștia subliniază că ideea cum că prețul alimentelor este format din prețul de producție, la care comercianții adaugă un adaos comercial, este un mit. Aceștia subliniază că prețul produselor se formează de la consumator către costuri de producție.

„Dacă e să discutăm despre adaosul comercial, atunci vorbim de una dintre cele mai nefericite expresii care există. Intermediarul nu mărește prețul. Prețul nu se formează cost plus adaos comercial. Prețul se formează invers, cât dă consumatorul pe acel produs, la cât aș putea eu să-l produc sau să-l cumpăr din altă parte și ce rămâne, dacă rămâne ceva, este al meu.

Deci termenul corect ar fi un fel de reziduu comercial. Dacă ideea de adaos comercial ar fi adevărată, atunci nu ar exista falimente. Nu mă interesează cât costă, pun 10% peste. Cum să dai faliment în condițiile astea? Deci e o absurditate, prețul se formează de la consumator către costuri de producție”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, profesorul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Acesta subliniază că treaba politicienilor nu este aceea de a interveni în contractele private din piață, în condițiile în care prețul este stabilit de consumatori – de cât de mult sunt dispuși să plătească pentru un produs. „Dacă ți se pare că este ridicat atunci apucă-te tu de business-ul respectiv și concurează-l. A, nu se poate concura – păi vezi ce împiedică acea concurență, și dacă ești politician și-ți pasă, vezi de ce există aceste bariere.

Este o dovadă de ignoranță economică, și oricum legislația poate fi ocolită ușor. O să apară intermediarul intermediarului. O să-mi fac încă o firmă de la care cumpăr cu 10% adaos și apoi cumpăr de la alta cu încă 10%”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.

De altfel, și vocile din industria alimentară se arată sceptice cu privire la succesul unei astfel de inițiative în condițiile în care România importă un mare procent de produse alimentare, și deci retailerii nu au cum să negocieze aceste prețuri. În plus, Dragoș Frumosul, vicepreședintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, subliniază că marile lanțuri de magazine nici măcar nu au procente ridicate la aceste adaosuri.

„Marile rețele comerciale au un adaos comercial mic. Prețurile sunt mari din cauza faptului că au acele taxe percepute la încheierea contractelor cu procesatorii. Adică prețul de raft în marile rețele comerciale este cu 20-30% mai mare decât la poarta fabricii. Adaosul comercial însă e mic, și deci, nu prea au de unde tăia mult. Cel mai convenabil ar fi să umble la materia primă, însă nu se poate pentru că noi importăm marea majorității a materiei prime. La carnea de porc importăm 80%. Nu putem interveni la prețul porcului care vine din Spania. 

Sigur, reducerea prețurilor la alimente pe fondul sărăcirii populației este importantă. De ce nu s-a întâmplat până acum, pentru că PSD-ul și PNL-ul au fost de doi ani deja la putere, și se întâmplă acum nu pot să ofer vreo explicație. Singura explicație e că e o măsură pur politică. Când ies când o asemenea propunere am lângă mine și propunerile, lucru pe care nu l-am văzut acum”, a declarat, pentru FANATIK, Dragoș Frumosu.

Un joc de imagine

Dacă oamenii din industrie vorbesc de o măsură de imagine, economiștii se așteaptă ca marii retaileri să intre în acest joc tot doar pentru imagine. Consultantul financiar Adrian Negrescu este de părere că vom asista la o „campanie națională de reduceri” în condițiile în care super-maketurile își vor prezenta promoțiile săptămânale drept reducerile convenite cu Executivul.

„Probabil Guvernul vrea să inaugureze marea promoție națională, un program de discounturi, de scăderi ale prețurilor alimentelor de bază cu ajutorul retailerilor, iar acestea nu vor fi decât reducerile pe care relailerii le practică deja în rețelele de desfacere. Din punct de vedere financiar nu văd alte soluții în momentul de față. Să vii să soliciți o reducere a adaosului comercial unor companii care au niște planuri de afaceri, niște cheltuieli logistice, niște sume alocate pentru achiziții e pur și simplu o măsură pripită care dovedește faptul că cei care au inventat-o nu înțeleg cum funcționează industria alimentară.

Probabil marii retaileri, din dorința de a ajuta din punct de vedere al imaginii Guvernul, vor accepta ca o parte din promoțiile pe care le practică și în momentul de față în magazine,80-90% sunt oameni care cumpără produse de bază, pentru aceștia, o parte dintre promoții va fi re-brănduită sub ideea unui program național de reduceri. Acesta însă nu va face decât să mimeze o scădere semnificativă de prețuri”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu, care subliniază că soluția eficientă era să reducă TVA-ul, să reducă taxele și accizele la tot ce ține de consumul primar al românilor grav afectați de inflație.

De altfel, economiștii subliniază că o mare parte a valorii adăugate a acestor produse o reprezintă taxele impuse de către stat. Nu e vorba doar de adaosul comercial, dar și de TVA, care în cazul alimentelor este de 9%, profitul agentului economic – care este impozit la producător cu 16%, plus 8% taxă pe dividende, la care se adaugă și 10% contribuția la sănătate.

„Adunând toate aceste taxe, îți dai seama că aproape jumătate din adaosul comercial se duce către stat. Cel mai vinovat pentru acest adaos comercial mare este, de fapt, statul. Calculând vezi ușor că, prin plafonarea lui, statul duce de fapt o luptă populistă și foarte periculoasă. După ce a crescut componente fiscale ce se regăsesc în acest adaos (impozitul pe profit sau pe dividende, de exemplu), statul se miră că adaosul comercial este mare, a devenit insuportabil”, a comentat pe Facebook economistul Cristian Păun.

De altfel, economiștii sunt de părere că metoda eficientă de reducere a prețurilor la alimente, pe lângă cele de reducere a inflației, ar trebui să vizeze creșterea concurenței și reducerea ineficiențelor din agricultura românească, măsuri care să vizeze creșterea producției în final.

„Să suprimăm cauza creșterii tuturor prețurilor, deci asta ține de politica monetară, iar dacă e să vedem nu toate prețurile în general ci doar cele ale alimentelor, etapa întâi ar fi eliminarea barierelor vamale, să importăm de unde e cel mai ieftin, și atunci prețurile scad chiar dacă îi enervează pe agricultori. Dacă e să crească și veniturile agricultorilor dar să scadă și prețurile asta se poate întâmpla doar producând mai mult.

Agricultura românească are o grămadă de surse de ineficiență, dar și aici sunt multe firme care ar reziste chiar dacă s-ar elimina subvențiile. Avem producători atât de eficienți încât sunt în stare să exporte porumb în Statele Unite – eu știu cazuri. Elementul esențial este investiția în capacitățile de stocare și prelucrare primară”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.