Preparatul care hrănea cândva țăranii români a ajuns acum în restaurantele de lux. Este unul din cele mai scumpe delicii culinare din meniu

O delicatesă care astăzi costă o avere în restaurantele de lux era cândva mâncarea obișnuită a țăranilor români săraci. Preparatul era considerat mâncare de post și apărea adesea pe mesele sătenilor în sezonul cald.

Cum a ajuns preparatul de bază a țăranilor români să coste o avere în restaurante

Puțini știu că melcii și scoicile, aceste delicatese scumpe din meniurile restaurantelor de lux, erau cândva mâncarea de bază a țăranilor români. Îi culegeau primăvara după ploaie și îi pregăteau în fel și chip.

În 1901, dr. I. Felix a scris cartea “Povețe despre hrana țăranilor” în care ne arată exact cum mâncau străbunicii noștri. Deși erau vremuri grele și posibilități puține, ei reușeau să se organizeze foarte bine cu mâncarea. Aveau grijă să le fie îndeajuns astfel încât să aibă forță să muncească a doua zi.

Principiul de alimentație al țăranilor în urmă cu 100 de ani era simplu: “Omul, ca și vitele, trebuie să mănânce și să bea ca să poată trăi și munci”, scrie Historia, potrivit click.ro.

Digi24.ro

Pedeapsa primită de o femeie care le-a bătut în tavan vecinilor de deasupra ei, din cauza zgomotului. Decizia luată de un Tribunal

Și totuși, în meniul lor zilnic se găseau lucruri care astăzi sunt considerate delicatese și costă o avere în restaurantele din toată lumea.

Melcii și scoicile erau o mâncare obișnuită pentru țăranii români

Pentru că postul era respectat cu sfințenie, melcii și scoicile erau considerate o opțiune bună în aceea perioadă. Făceau parte din meniul lor obișnuit în sezonul de vară.

„Cobelcii, colbecii, melcii se mânâncă fierţi ori fripţi. Ei ies primăvara după o ploiţă; se culeg şi se fierb. Carnea lor fiartă se mânâncă cu mujdei, lepădîndu-se partea verde. Unii săteni, după ce-i fierb, îi pun pe ţiglă şi-i frig, mâncându-i cu mujdei”, spune Mihai Vulpescu, citat de Historia, potrivit click.ro.

Prepararea melcilor nu era ceva complicat. Îi fierbeau sau îi frigeau, apoi și îi mâncau cu mujdei. În unele zone îi tocau și îi amestecau cu orez sau îi ungeau cu untdelemn. Scoicile le fierbeau și le mâncau cu mujdei, le frigeau pe cărbuni sau făceau din ele saramură.

Digisport.ro

PSG ”pune pe masă 50 de milioane de euro pentru Radu Drăgușin”! Tottenham s-a decis imediat

Mămăliga era nelipsită de pe masă, indiferent că era dimineață sau seară. O combinau cu orice aveau la îndemână, de la brânză până la magiun de prune.

Din cauza sărăciei, țăranii erau mai mult vegetarieni fără să vrea. Mâncau carne rar, doar când aveau ocazia, deși știau că e mai hrănitoare decât legumele.

Carnea de porc era considerată o adevărată sărbătoare și apărea rar pe masa țăranilor, fiind mai degrabă “mâncarea bogaților”.

„Carnea vitelor, păsările, ouăle,laptele, brânza, peştele sunt mult mai hrănitoare decât legumele; oamenii care se hrănesc cu carne, ouă, lapte sau peşte au mai multă putere, lucrează mai bine, sunt de obşte mai sănătoşi”, scrie medicul despre alimentaţia ţăranilor, conform sursei.

Potrivit documentului scris de profesorul de igienă de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, țăranii români aveau un program al meselor bine stabilit.

Vara mâncau de trei ori pe zi, iar iarna doar de două ori, când trebuiau să se descurce cu ce strânseseră peste vară. Mai mult erau interesanți ca cei mici să mănânce mai des. Copiii primeau patru sau chiar cinci mese pe zi.