Presa din SUA, despre criza din România. The New York Times: „Cea mai gravă turbulență politică de la răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu”

Social-democrații de centru-stânga au obținut cele mai multe voturi în cadrul alegerilor parlamentare din România, însă o puternică manifestare naționalistă ar putea îngreuna formarea unui guvern stabil, orientat spre vest. Incertitudinea generată de avalanșa de alegeri a stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea și angajamentele țării față de alianța occidentală, scrie The New York Times.

Extrema dreaptă, revigorată de primul tur al prezidențialelor

Lovită de cea mai gravă perioadă de turbulențe politice din ultimele decenii, România a ales un nou Parlament, extrem de fragmentat, împărțit între partidele de centru pro-occidentale și naționaliștii anti-sistem care doresc să slăbească legăturile țării cu Occidentul.

Rezultatele oficiale anunțate luni au arătat că Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a obținut cele mai multe voturi în alegerile legislative desfășurate duminică, încetinind elanul forțelor de extremă dreaptă, revigorate de avansul șocant înregistrat la 24 noiembrie în primul tur al alegerilor prezidențiale, scrie The New York Times.

Însă social-democrații de centru-stânga, care au fost și au ieșit de la guvernare timp de decenii, au fost departe de a obține majoritatea, obținând doar 22,3% din voturi. Și o prezență puternică a trei partide de extremă dreapta, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să mențină România aliniată cu Occidentul.

Digi24.ro

Motivul pentru care Donald Trump nu bea niciodată alcool. “Nici măcar un pahar”

Controverse în jurul deciziilor CCR

Alegerile au lăsat România cu un „Parlament rupt”, împărțit între tabere ostile, a declarat Radu Magdin, directorul Smartlink Communications, o companie de consultanță politică din București. Dar, a adăugat el, social-democrații ar putea reuni o coaliție șubredă deoarece adversarii lor ultraconservatori, deși uniți în ostilitatea lor față de establishmentul politic, „sunt triburi separate care se urăsc reciproc”.

De asemenea, românii s-au pregătit pentru turbulențe după ce, săptămâna trecută, Curtea Constituțională a ordonat renumărarea buletinelor de vot din primul tur al cursei prezidențiale, în urma plângerilor privind nereguli ale unuia dintre candidații perdanți. Luni, însă, CCR a validat scrutinul și a exclus posibilitatea de a dispune repetarea votului prezidențial.

Primul tur din 24 noiembrie s-a încheiat cu victoria lui Călin Georgescu, un ultranaționalist fără partid, care a obținut cele mai multe voturi. Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 8 decembrie, unde Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi, primar centrist și fost jurnalist.

În alegerile parlamentare, AUR, un partid naționalist condus de un lider care s-a autointitulat Donald J. Trump al României, s-a clasat pe locul al doilea cu 18,2%, aproape dublu față de rezultatul obținut la ultimele alegeri parlamentare din 2020, potrivit rezultatelor publicate luni. Două grupuri mici de extremă dreapta au atins pragul de 5% și au intrat în Parlament pentru prima dată.

Digisport.ro

"O să te fac de râs!" Imaginile de la vestiare cu Zverev și partenera lui au apărut pe marele ecran. "Nu există ceva mai bun!"

Cele mai grave turbulențe politice

Călin Georgescu a fost afiliat la AUR, dar s-a despărțit de acesta după ce a lăudat un lider fascist român din anii 1930. Rezultatele votului prezidențial au aruncat România – membră a Uniunii Europene și pivot al apărării NATO împotriva Rusiei și al ajutorului pentru Ucraina la Marea Neagră – într-o turbulență politică, cea mai gravă de la răsturnarea și execuția dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în urmă cu 35 de ani.

Partidul Elenei Lasconi, Uniunea Salvați România, USR, s-a clasat pe locul patru, duminică, cu 12,2% din voturi, ceea ce ar putea fi de rău augur pentru șansele ei în fața lui Călin Georgescu, un fost expert în pedologie care a vorbit despre atașamentul mistic al românilor față de pământ și valorile creștine tradiționale.

Avansul lui Georgescu în primul tur al cursei prezidențiale a uimit clasa politică din România și aliații săi din NATO, alarmați de ostilitatea sa deschisă față de Alianța Nord Atlantică, de laudele sale la adresa președintelui rus Vladimir Putin și de omagii aduse fasciștilor antisemiți de notorietate din România în anii 1930 și începutul anilor 1940 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Călin Georgescu și Elena Lasconi, outsiderii rămași în cursă

Călin Georgescu a făcut campanie ca un outsider nonconformist, hotărât să rupă dominația partidelor de tip establishment atinse de corupție. Sceptic cu privire la vaccinuri și critic al Big Pharma, acesta s-a prezentat ca un bici al înțelepciunii convenționale, după modelul lui Donald Trump și al lui Robert F. Kennedy Jr. ales de cel dintâi pentru funcția de ministru al Sănătății. El a scris prefața pentru ediția în limba română a unei cărți a Kennedy despre „războiul global împotriva democrației și sănătății publice”.

De asemenea, Elena Lasconi s-a poziționat ca outsider, dar aliniată opiniei generale în favoarea Uniunii Europene și în opoziție față de Rusia și războiul său din Ucraina. În opinia lui Radu Magdin, concentrarea sa asupra geopoliticii în locul problemelor de bază i-ar putea afecta șansele. Deși „românii nu sunt în mod natural favorabili Rusiei” și se opun invaziei acesteia în Ucraina, a spus el, „nu poți câștiga alegerile în România vorbind tot timpul despre cum este Rusia de rea”.

Lasconi a fost îmbrățișată de alegătorii liberali, pro-Uniunea Europeană și de alți progresiști, dar a încercat să își extindă apelul către românii mai conservatori, afișându-se cu o cruce mare în jurul gâtului și vorbind despre credința sa. Îndemnând oamenii să voteze duminică, președintele Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a declarat că România se confruntă cu „o decizie existențială” care va hotărî dacă țara va rămâne „o țară a libertății și deschiderii sau se va prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”.

Incertitudini față de angajamentele pro-vest ale României

Cu toate acestea, rezultatele indecise au indicat mai degrabă o confuzie decât o respingere catgorică a ceea ce Iohannis a denunțat drept „izolaționism, misticism extremist și ură pentru pluralismul occidental”.

Partidul Oamenilor Tineri, o nouă grupare conservatoare anti-sistem care l-a susținut pe Călin Georgescu la președinție, a intrat în Parlament cu 6,3% din voturi, spunând că vede acest lucru ca pe un semn de la Dumnezeu. „În semn de recunoștință, vom posti doar cu apă timp de trei zile”, a declarat luni președintele partidului, Anamaria Gavrilă.

Avalanșa de alegeri și incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea și angajamentele României față de alianța occidentală, care are o instalație de apărare antirachetă construită de americani în sudul țării și a extins o bază aeriană vitală în est, mai arată publicația americană.