Românii merg din nou la urne, duminică, la alegerile parlamentare, fără să știe dacă rezultatele primului tur al prezidențialelor vor fi menținute, Curtea Constituțională urmând să se pronunțe luni, dacă validează sau nu duelul dintre suveranistul Călin Georgescu, independent, și reprezentanta de centru-dreapta Lasconi (USR).
Românii votează duminică pentru a-și alege parlamentul, cu o posibilă victorie a extremei drepte și o schimbare strategică pentru această țară vecină a Ucrainei, membră a UE și a NATO.
În decurs de câteva zile, România, țară est-europeană, a cunoscut o succesiune de răsturnări de situație, de la sosirea surprinzătoare a candidatului de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, la acuzațiile autorităților cu privire la integritatea alegerilor.
La București s-a pus sub semnul întrebării influența Rusiei în contextul regional actual și rolul platformei TikTok. Atât de mult încât Curtea Constituțională a dispus o renumărare a voturilor, care este încă în curs de desfășurare, scrie TV5Monde.
În această zi de sărbătoare în România, de Ziua Națională, secțiile de votare vor fi deschise până la ora 21:00 (19:00 GMT). Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după aceea. Florentina Noja, o ingineră în vârstă de 55 de ani, a decis să-și dea votul pentru „candidații tineri, mai puțin îndoctrinați de sistem”.
„Trebuie să o luăm de la zero”, a declarat ea pentru AFP sub un cer înnorat la București, temându-se totodată că România se îndepărtează de parcursul european. După trei decenii de viață politică structurată de două partide majore, analiștii prevăd un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Extrema dreaptă, dispersată într-o serie de formațiuni care au în comun opoziția față de susținerea Ucrainei în numele „păcii” și apărarea „valorilor creștine”, este creditată cu peste 30% din intențiile de vot.
De la căderea comunismului, în 1989, România nu a mai cunoscut o astfel de evoluție, dar furia celor 19 milioane de locuitori a ieșit la iveală în fața dificultăților economice, scumpirilor și a războiului de cealaltă parte a frontierei.
George Sorin, un economist în vârstă de 45 de ani, s-a hotărât: va vota pentru un partid naționalist. Actualul Parlament „nu a făcut altceva decât să servească interesele Ucrainei, aprobând o serie întreagă de pachete de ajutoare fără să explice nimic”, uitând de „interesele României”, spune el, criticând totodată „servilismul” față de Bruxelles.
Această tabără politică extremistă este reprezentată de AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor), al cărui candidat, George Simion, a obținut aproape 14% la alegerile prezidențiale, dar și de SOS România, condus de sulfuroasa candidată pro-Kremlin Diana Sosoacă, precum și de noul Partid al Oamenilor Tineri (POT).
În tabăra proeuropeană opusă, centriștii de la USR speră să obțină rezultate bune după ce lidera lor, Elena Lasconi, s-a clasat pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale. Marii perdanți la prezidențialele de duminica trecută, social-democrații și liberalii, aflați la putere într-o coaliție, au făcut apel la o alegere „între stabilitate și haos”, potrivit mesajului transmis la urne de premierul demisionar Marcel Ciolacu.
În aceeași ordine de idei, președintele Klaus Iohannis a calificat alegerile drept „cruciale pentru direcția României în următorii ani”. Să rămânem „o țară a libertății”, „o națiune europeană modernă”, sau „să ne afundăm într-o izolare nocivă și să ne întoarcem la un trecut întunecat”, aceasta este „alegerea existențială cu care ne confruntăm”, a avertizat șeful statului.
Votul pentru noul Parlment are loc într-un climat febril, ca urmare a deciziei instanței de a renumăra buletinele de vot din primul tur al alegerilor prezidențiale.
Votând de îndată ce s-au deschis urnele la Focșani, la aproape trei ore de mers cu mașina de capitală, George Simion a denunțat încercarea disperată a partidelor tradiționale de a se „agăța de putere”. „Ei nu ascultă vocea românilor și vor să reia jocul pentru a obține rezultatele pe care le doresc”.
Pentru Septimius Pârvu, coordonator al think-tank-ului Expert Forum (EFOR), nu există nicio îndoială că această decizie „subminează încrederea” în instituții și este de natură să „alimenteze” votul de extremă dreapta.
Statele Unite au intervenit chiar în dezbaterea electorală, sperând că nici o decizie luată între cele două tururi nu va „pune în pericol credibilitatea procesului electoral” și nu va „păta reputația solidă a României ca partener democratic de încredere”, potrivit unei declarații a ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec.