România trece printr-o criză politică majoră iar o anulare a turului întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, câștigate de un lider de extremă dreaptă, sceptic față de NATO, și organizarea unor noi alegeri la jumătatea lunii decembrie, nu este de natură să calmeze această criză.
Mulți români sunt suspicioși față de vechile partide tradiționale ale țării și se tem că acestea încearcă să manipuleze o reluare a alegerilor. Curtea Constituțională a României va decide luni dacă va anula sau nu primul tur extrem de controversat al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 24 noiembrie.
Dacă o va face, instanța va stârni aproape cu siguranță temeri – și proteste – că partidele estasblishmentului încearcă să manipuleze scrutinul în favoarea lor, scrie Politico. Victoria șoc a naționalistului Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, a aruncat România într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului.
Scorul obținut de Georgescu a stârnit temeri cu privire la stabilitatea României în cadrul UE și NATO și a declanșat imediat proteste din partea adversarilor săi, care suspectează activități secrete, posibil din partea Rusiei, în campania sa extrem de populară pe TikTok. Cu toate acestea, organizarea de noi alegeri riscă să fie un pas incendiar.
Câștigătorii primului tur și aliații lor acuză partidele de guvernământ din România – Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta – că se folosesc de instanță pentru a încerca să-și păstreze controlul asupra puterii. În premieră, este pentru prima dată când un candidat PSD nu reușește să ajungă în turul al doilea, de când România a lăsat în urmă regimul comunist, în urmă cu 35 de ani.
Numai ideea reluării alegerilor la mijlocul sau sfârșitul lunii decembrie este un factor de uniune neașteptat între criticii de extremă dreaptă și reformiști ai vechii gărzi.
„Credem cu tărie că Curtea Constituțională este un instrument politic și suspendă democrația în România”, a declarat Adrian Axinia, vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid de extremă dreapta și membru al Parlamentului European. Partidul a eșuat cu propriul candidat la prezidențiale, duminica trecută, dar îl susține acum pe Călin Georgescu.
Politicienii de extremă dreapta încearcă să se prezinte ca un antidot la vechile partide tradiționale, afectate de clientelism și corupție. Frustrarea față de dominația îndelungată a PSD și PNL a contribuit la stimularea sprijinului pentru Călin Georgescu și, dacă instanța de luni îi anulează victoria, acest lucru nu va face decât să sporească suspiciunile de influență politică în instituțiile publice și, potențial, să mobilizeze și mai mult extrema dreaptă.
Candidând ca independent, Călin Georgescu ar trebui să se confrunte cu liberala Elena Lasconi din Uniunea Salvați România (USR) în turul doi din 8 decembrie. Suspicioasă față de cele două partide mari, ea cere de asemenea instanței să nu se amestece în democrația românească.
Hotărârea instanței de luni se va baza pe o situație particulară. Aceasta studiază acuzațiile potrivit cărora voturile unui candidat, care a renunțat cu o săptămână înainte de alegeri în sprijinul lui Lasconi, au fost transferate ilegal către aceasta în noaptea alegerilor. Joi, instanța a ordonat verificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot – aproape 9,5 milioane – și ar putea decide anularea primului tur dacă va constata că ordinea candidaților a fost influențată de fraudă.
Elana Lasconi, care a respins acuzațiile, l-a devansat pe premierul SPD Marcel Ciolacu pentru a intra în turul doi cu doar aproximativ 2.700 de voturi. Ea și partidul său acuză PSD și PNL de nerespectarea votului popular. „Fac apel la toate instituțiile statului: Nu distrugeți democrația în România”, a spus ea vineri într-un comunicat.
Marcel Ciolacu a respins acuzațiile de ingerință a PSD în alegeri și a declarat că se va retrage din cursă chiar dacă instanța va decide reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale. Pe de altă parte, românii se întoarc, duminica, aceasta la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlament.
USR-ul lui Lasconi și-a exprimat deja îngrijorarea că renumărarea voturilor nu se desfășoară în mod transparent, deoarece observatorilor independenți nu li se permite să urmărească procesul în multe locuri, nu există nici o înregistrare video a renumărării și mult mai puține persoane sunt implicate în verificarea și renumărarea buletinelor de vot decât în noaptea alegerilor.
„Mă tem că modul în care lucrurile sunt gestionate de Curtea Constituțională și Biroul Electoral Central va duce la efecte secundare neprevăzute în viitorul imediat”, a declarat Radu Magdin, analist politic român. Această opacitate ar putea alimenta și mai mult ascensiunea partidelor de extremă dreapta, precum AUR, la alegerile parlamentare de duminică, prin alimentarea credinței în teoriile conspirației, a spus el.
Curtea Constuțională a fost deja acuzată de ingerință nedemocratică în alegeri după ce a eliminat-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, o candidată de extremă dreapta, pro-rusă, spunând că ar amenința poziția țării în UE și NATO. Acum, mulți se tem că o eventuală victorie a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale ar avea acest efect.
Magdin a explicat că credința românilor în teoriile conspirației este foarte adânc înrădăcinată. Acest lucru se datorează în mare măsură istoriei brutale a țării din secolul al XX-lea, care a condus la o credință în rețele de influență, multe dintre ele legate de poliția secretă, Securitate, din perioada comunistă, care se impregnează în vechea ordine din politică și instituțiile publice. „O parte a electoratului continuă să creadă în vechile teorii ale conspirației sau a dezvoltat unele noi”, a spus Magdin.
Dar politicianul care a sesizat Curtea Constituțională, Cristian Terheș, membru al Parlamentului European, care a candidat la președinție și a obținut aproximativ 1% din voturi, nu vede nici o conspirație în joc. Indiferent de rezultatul renumărării voturilor, „este un câștig pentru democrație”, a spus el. Dacă renumărarea confirmă rezultatele primului tur, aceasta arată că alegerile au fost corecte. Dacă nu, aceasta corectează rezultatele, a spus el.
„Din păcate, în România, de fiecare dată când faci ceva, lumea se întreabă nu dacă este legitim, ci cine te-a pus să faci și pentru cine este util”, a spus Terheș. „Păi, în primul rând, este util pentru democrație”, a conchis el.
Totuși, suspiciunile persistă. Multe se concentrează pe campania lui Călin Georgescu, pe care a prezentat-o ca un apel pentru a ajuta țara să își redescopere mândria națională în rândul altor membri UE și NATO și să nu înghită directivele Occidentului.
Georgescu a declarat, de asemenea, că dorește pace și că nu este interesat să implice țara în conflictul din Ucraina vecină, pe care l-a considerat războiul altcuiva. Autoritățile române pun sub semnul întrebării afirmația lui Călin Georgescu că nu a cheltuit bani pentru campania electorală, pe fondul acuzațiilor că unii influenceri TikTok au fost plătiți să îl promoveze.
Oficiali de top din domeniul securității naționale au declarat joi că au identificat atacuri cibernetice menite să influențeze corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale și au sugerat că Rusia a fost implicată.
Georgescu a respins acuzațiile că ar fi primit vreun sprijin inadecvat și a acuzat instituțiile românești că au creat instabilitate și furie în țară. Ca răspuns la renumărarea voturilor din primul tur, Georgescu s-a exprimat într-o notă mesianică: „Popor drag, crede doar în tine și calea spre lumină este în fața ta”.