România a început, vineri, renumărarea buletinelor de vot de la alegerile prezidențiale, pe fondul temerilor că scrutinul ar putea fi anulat, autoritățile indicând influența Rusiei și rolul platformei TikTok, relatează presa franceză.
În mijlocul agitației, partidele se pregătesc pentru alegerile legislative de duminică, cu extrema dreaptă hotărâtă să își confirme avansul. Toate acestea sub ochii Occidentului, care se teme de o schimbare strategică în acest stat vecin al Ucrainei, membru loial al UE și al NATO, scrie TV5 Monde.
În toată țara și din străinătate, pentru voturile exprimate în diaspora, saci voluminoți au fost aduși la birourile Comisiei electorale pentru un proces de renumărare care ar putea dura trei zile sau mai mult, în spatele ușilor închise. Această decizie a Curții Constituționale, care se va reuni luni pentru a se pronunța cu privire la cererea de anulare a rezultatului primului tur din partea unui candidat care a strâns voturi infime, a stârnit numeroase critici.
Partidul de centru-dreapta USR a formulat recurs, liderul său Elena Lasconi – care a obținut la limită locul al doilea – exprimându-și surprinderea că „nouă judecători” se opun „dorinței” a milioane de români. Liberalii au criticat, de asemenea, o „situație confuză, care nu face decât să alimenteze îngrijorările și tensiunile”.
De asemenea, au apărut îndoieli cu privire la transparența procesului de renumărare a voturilor, deoarece accesul observatorilor independenți a fost refuzat. Pe rețelele sociale și în stradă, România este în fierbere după rezultatele din 24 noiembrie.
„O mare parte a societății este șocată, în timp ce o altă parte este euforică”, a rezumat politologul Remus Ștefureac pentru AFP. Pe de o parte, candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a ieșit neașteptat învingător în primul tur, apără legitimitatea votului românilor.
Pe de altă parte, există acuzații din partea autorităților. Potrivit Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Georgescu, fost înalt funcționar, a beneficiat de un „tratament preferențial” din partea TikTok, ceea ce rețeaua de socializare a negat „categoric”.
De asemenea, s-a făcut referire la „atacuri cibernetice” menite să „influențeze regularitatea procesului electoral”, constatându-se „un interes crescut” din partea Rusiei „în contextul actual al securității regionale”. Premierul Marcel Ciolacu, care a fost eliminat din cursă, a evocat spectrul unor „alegeri furate”, asigurând în același timp că nu va mai candida în cazul unui nou scrutin.
În acest context exploziv, românii revin la urne duminică, de data aceasta pentru a alege un nou parlament. După trei decenii de viață politică structurată de două mari partide, analiștii prevestesc un hemiciclu fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Extrema dreaptă este creditată cu peste 30% din intențiile de vot, potrivit sondajelor. Acest lucru este fără precedent într-o țară care a fost până acum ferită de recrudescențele naționaliste observate în restul regiunii, dar care este zguduită de furia și frustrarea populației față de inflația record și o clasă politică considerată incompetentă și arogantă.
Mai multe partide din această parte a eșichierului politic sunt prezente: partidul AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor), al cărui candidat, George Simion, a obținut aproape 14 % din voturile la prezidențiale, este în cursă, la fel ca SOS România, condus de furtunoasa candidată pro-Kremlin Diana Sosoacă.
Un nou partid, POT (Partidul Oamenilor Tineri), a apărut după surpriza Călin Georgescu, pe care îl susține, și ar putea trece pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. „Suntem aici, în picioare, vii, mai numeroși ca niciodată și cu o oportunitate extraordinară în fața noastră”, le-a spus George Simion, un mare fan al lui Donald Trump, susținătorilor săi, visând la o victorie a extremei drepte atât la președinție, cât și în Parlament.
În tabăra proeuropeană adversă, partidul USR – care speră să ajungă pe primul loc – a vorbit despre „o bătălie existențială”. „O confruntare” între cei care vor să „păstreze tânăra democrație a României”, născută din revoluția din 1989, și cei care vor să „revină în sfera de influență rusă”.
Social-democrații și liberalii, care se află în prezent la putere într-o coaliție, și au fost înfrânți și decapitați după turul întâi al prezidențialelor, își invocă „experiența” pentru a încerca să limiteze pagubele politice. „Toate cărțile au fost amestecate”, conchide politologul Remus Ștefureac, imaginându-și posibilitatea unui guvern de uniune națională în fața riscurilor de securitate reprezentate de războiul început de Rusia la granițele României.