Președinta Ungariei publică pe Facebook imnul secuiesc și noi mesaje controversate. România reacționează oficial. Update

Novak Katalin, președintele Ungariei, a participat la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, ce are loc de Rusaliile catolice, și apoi a prezentat pe contul său de Facebook, un clip cu imagini de la acest eveniment, imagini care pe fundal au imnul secuilor. Clipul este însoțit de un vers din acest imn, „Nu lăsa să piară Ardealul, Doamne”.

În afară de Novak, la pelerinaj a participat și fostul președinte ungar Ader Janos, împreună cu soția sa, precum și vicepremierul Semjen Zsolt. UDMR a fost reprezentată, printre alții, de președintele Uniunii, Kelemen Hunor, și miniștrii Tanczos Barna și Novak Eduard.

Numărul pelerinilor de la Șumuleu din acest an a fost estimat la circa 300.000. Ca în fiecare an, pe lângă catolicii din România, vin credincioși din străinătate, majoritatea fiind maghiari. Pentru ungurii ardeleni este și o ocazie pentru reîntregirea familiilor cu cei care au plecat în străinătate.

Patru minorități din România au imnuri proprii

Imnul secuiesc care se aude pe fundalul postării lui Novak Katalin a provocat de mai multe ori controverse în România, ultima dată în mai 2022, când naționala de hochei a țării noastre, alcătuită în majoritate din etnici maghiari, a intonat acest cântec la finalul unei partide.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Imnul secuilor a fost compus în anul 1921 de către Kálmán Mihalik, pe versurile lui de Csanády György. Congresul UDMR a adoptat o rezoluție, în februarie 2019, privind folosirea unor simboluri ale comunității maghiare din România, printre acestea fiind și imnul secuiesc. Cântecul are doar două strofe, care în traducere sună astfel:

„Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Doamne!”

În România există mai multe minorități care și-au stabilit un imn propriu, primii fiind sașii al căror imn datează din 1845, an în care Johann Lukas Hedwig, un etnic german din Hălchiu (județul Brașov) a compus „Siebenbürgenlied” sau „Cântecul Transilvaniei”. Versurile au fost scrise de către Maximilian Leopold Moltke care nici măcar nu era originar din Transilvania, Moltke fiind prusac:

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

„Transilvanie, plai de graiuri
Diferite-n fel și ton,
Dar în rugăciuni unite
Urcă limbile-mpărțite
Spre dumnezeiescul tron (…)

Transilvanie, patrie dulce,
Țară a părinților,
Frumusețe, slavă ție,
Fiii tăi în armonie
Să-i unească doar un dor.”

Alte minorități din România care au un imn propriu sunt rutenii, rușii lipoveni și romii. Toate aceste imnuri adoptate de minorități nu au generat până acum dispute politice. Ca de obicei, singurele controverse legate de simbolistica minorităților au apărut în legătură cu ungurii ardeleni.