Vasile Dîncu, anunț surprinzător despre sporurile bugetarilor și restructurarea sistemului public

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, a oferit vineri, la Digi24, un anunț extrem de surprinzător referitor la sporurile bugetarilor și reducerea personalului din sectorul public. Sociologul a explicat și ce rol joacă nostalgia în construirea portretului de lider în mentalul colectiv al românilor, dar și care este percepția tinerilor în legătură cu regimul comunist.

În ultima vreme s-a discutat intens despre sporurile din aparatul bugetar, două fiind deja eliminate de către Ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Florin Cîțu, prim-ministrul României, a spus recent că se va realiza o lege a salarizării unice în rândul bugetarilor și că atunci sporurile vor fi analizate.

Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, anunț surprinzător despre sporurile bugetarilor și reducerea personalului

“Am încercat să mă uit la forma de liberalism a domnului Cîțu, mă așteptam să văd un liberalism transformator, care construiește, dar am văzut conservatorism îngust, să ne uităm la costuri.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Eu susțin tăierea sporurilor bugetarilor, dacă faci o descentralizare serioasă cu puțin ajutor, sunt sute de agenții de care nu știe nimeni, toate acestea trebuie regândite în restructurarea statului.

Nu a făcut-o PSD-ul, nu a făcut-o nimeni, cineva trebuie să o facă. Dacă o va face, PSD nu va veni cu demagogie să fie împotriva a orice”, a declarat Vasile Dîncu la Digi24.

Dîncu: “Tinerii aderă la un comunism utopic cu anti-rasisme exagerate”

Comunismul are mitologiile lui și acestea sunt mai puternice decât politicienii, aceștia nu au avut curaj și i-au condus pe oameni pe baza defectelor lor, nu pe baza calităților.

Încă dacă punem întrebarea în sondaje: ‘Cine ar conduce România mai bine, un singur partid cu oameni înțelepți sau mai multe?’

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Răspunsul e, în proporție de 60%, un singur partid. Ceaușescu, dacă îl evaluăm acum, obține în jur de 40% capital politic, voturi vin și din partea tinerilor, dar ei nu știu ce s-au întâmplat atunci.

Am făcut studii despre nostalgie, tinerii de astăzi sunt cei care au avut câteva povestiri de-ale bunicilor, că era o societate cât de cât cu șanse egale, ei nu își pot imagina ce înseamnă cenzura, să nu ai televizor, apă caldă și căldură.

Ei s-au născut într-un mediu al libertății. Ei aderă la un comunism utopic, vine din progresismul acesta cu anti-rasisme exagerate.

Când facem potrete de lideri, dacă ne-am lua după ce ne spun oamenii, ar fi dezastru, ar fi o campanie formată numai din bătăi pe platouri de televiziune, încă exista ideea tătucului, al omului puternic care rezolvă singur, nu există ideea de echipă.

Oamenii cred în politica salvatoare care se întâmplă dintr-odată din mintea conducătorului care aduce soluția. Dacă te duci la o dezbatere cu intelectuali, cu profesori de la universitate, ți se spune mereu, ‘degeaba criticați, mie dați-mi soluții’, așa ne spune și omul simplu.

Am fost în Germania în 1997, în Dresda și m-am întâlnit cu primarul și cu un sociolog, m-au dus la o fabrică la un institut de sondare a opiniei publice, făcut într-o fostă fabrică.

Apoi ne-a dus să ne arate o mare întreprindere a CAER-ului și am văzut un câmp cu flori și grâu: ‘Aici a fost marele nostru combinat’, mi-au spus.

‘Bine, dar de ce l-ați distrus? De ce nu i-ați dat unor investitori tineri să preia pe gratis spațiile astea să facă capitalism?’ , veneam și eu cu ideile din tinerețe. ‘Nu se putea, oamenii îl vedeau în fiecare zi, puteam să folosim fabrica, dar nostalgia aceasta a mersului zilnic la el ne-ar fi blocat’.

Valea Jiului are o mitologie a eroului care vine și dă lumină, imnul minerilor este foarte trist, este un cântec de revoltă, de jale, dar are elemente care țin de nostalgie.

Este vorba de muncitori care deschid porțile paradisului, era o gravură din 1917 din Rusia. Aceste lucruri nu au dispărut, nostalgia nu a dispărut, ea se ascunde”, a adăugat sociologul.