Armen Sarkissian, președinte din 2018, s-a aflat anul trecut într-o confruntare cu prim-ministrul Nikol Pashinian în legătură cu o serie de probleme, inclusiv demiterea șefului forțelor armate.
Rolul de prim-ministru este văzut ca fiind mai puternic decât cel de președinte.
„Mă gândesc de mult timp, am decis să demisionez din funcția de Președinte al Republicii după ce am lucrat activ aproximativ patru ani”, a precizat Armen Sarkissian într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al președintelui.
“Se poate pune întrebarea de ce președintele nu a reușit să influențeze evenimentele politice care ne-au condus la actuala criză națională.
Motivul este din nou evident – lipsa instrumentelor adecvate… – Constituția. Rădăcinile unora dintre potențialul nostru problemele sunt ascunse în actuala Lege fundamentală”.
În urma unui referendum din decembrie 2015, Armenia a devenit o republică parlamentară, în timp ce puterile prezidențiale au fost reduse semnificativ.
Armen Sarkissian în declarația sa nu s-a referit direct la niciun eveniment sau problemă anume.
Armenia a convenit la o încetare a focului cu Azerbaidjanul în noiembrie anul trecut, la granița lor, după ce Rusia i-a îndemnat să se retragă din confruntare în urma celei mai mortale ciocniri de după un război de șase săptămâni din 2020, când Moscova a intermediat și un acord de pace pentru a pune capăt ostilităților.
Prim-ministrul Pashinian a fost de atunci sub presiune, cu proteste regulate de stradă cerând să demisioneze din cauza termenilor acordului de pace.
În baza acordului din 2020 intermediat de Rusia, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra teritoriului pe care îl pierduse în timpul unui război de la începutul anilor 1990.
Armenia s-a separat de Uniunea Sovietică în 1991, dar rămâne dependentă de Rusia pentru ajutor și investiții. Mulți armeni acuză guvernul de corupție și de manipularea greșită a unei economii care s-a luptat să depășească moștenirea planificării centrale.