Situație paradoxală în Republica Moldova, în ciuda ajutorului de 145 de milioane de euro de la PE: Adio, Maia Sandu, dar rămânem cu tine!

Contextul politic de la Chișinău este ambiguu. Asistăm la demonstrații ale comuniștilor subvenționați de Ilan Șor, în condițiile în care, în luna iunie, la Chișinău se va desfășura o întâlnire la care vor participa aproximativ 47 de președinți și de șefi de guverne. La recentele manifestații, mulți tineri au scandat „Jos Maia Sandu” și „Jos dictatura”, în condițiile în care, potrivit site-ului europa.eu,  Moldovei i-a fost aprobat un ajutor suplimentar de 145 milioane de Euro. Istoricul Dorin Dobrincu a explicat că „Republica Moldova se află într-o situație paradoxală. Pe de o parte este un moment dificil al existenței sale, pentru că se confruntă cu crize multiple. Pe de altă parte, țara este în mod deschis susținută de Occident, a făcut pași importanți spre Uniunea Europeană și are o direcție”.

Istoricul Dorin Dobrincu: „Maia Sandu s-a dovedit surprinzător de abilă, dar puterea erodează. Totuși, sondajele o situează înaintea lui Igor Dodon”

Încă din iarnă se desfășoară acțiuni de protest la Chișinău, popularitatea Maiei Sandu se află în scădere, dar am dorit să aflăm cât din acest fenomen se datorează noului val de expansiune pro-rusă și care parte este cauzată de faptul că, mereu, Chișinăul a „jucat la două capete”. Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iași, este familiarizat cu zona estică a continentului și specialist în problematica anticomunismului.

Pentru început, interlocutorul nostru a amintit că la sfârșitul deceniului trecut s-au afirmat pe scena politică din Republica Moldova două grupuri politice proeuropene, Partidul Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate, care au jucat un rol crucial în înlăturarea de la putere mai întâi a oligarhului Vladimir Plahotniuc și apoi, prin alegeri, a președintelui prorus Igor Dodon.

„Câștigarea poziției de președinte al statului de către Maia Sandu, în anul 2020, și obținerea unei majorități parlamentare de către PAS, în 2021 – în condițiile în care Platforma DA, un aliat cândva egal, nu a mai intrat în legislativ –  a oferit o bază pentru inițierea unor reforme ceva mai curajoase într-o țară care și-a obișnuit și cetățenii, dar și partenerii externi cu jumătățile de măsură”, a explicat Dorin Dobrincu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„Maia Sandu s-a dovedit surprinzător de abilă în gestionarea capitalului de simpatie cu care a câștigat alegerile în urmă cu doi ani și jumătate. În același timp, cum bine știm, puterea erodează. Și cotele de încredere ale președintelui statului – și ale PAS – au scăzut, însă o situează mult în fața principalului competitor,  fostul președinte Igor Dodon – cu Blocul Comuniștilor și Socialiștilor în spatele său”, a continuat istoricul.

Confruntări politice stradale și nesiguranță în rândul populației

Partenerul nostru de dialog a subliniat faptul că restul pretendenților la prima poziție în stat sunt luați în considerare de institutele de sondaje, însă pur și simplu nu contează în acest moment: „Probabil că războiul mai degrabă a ajutat-o pe Maia Sandu să-și păstreze o cotă bună, pentru că i-a oferit vizibilitate mare și pozitivă, în situații dificile. De asemenea, cu siguranță că a contat sprijinul extern, de natură politică și economică”.

Cercetătorul a reamintit faptul că în apropierea Republicii Moldova se desfășoară un război distrugător, stabilitatea geopolitică a fost serios zguduită, țara a cunoscut un aflux enorm de refugiați ucraineni, economia este afectată, confruntările politice interne sunt vizibile, inclusiv în stradă, iar din toate aceste motive populația resimte o anume nesiguranță. Acesta este tabloul general, „însă cum detaliile sunt întotdeauna importante, avem nevoie de ele pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă la vecinii de peste Prut”.

„După 1991, Republica Moldova a cunoscut un fenomen extins de infracționalitate economică, așa cum s-au petrecut evenimentele în cea mai mare parte a spațiului fostei URSS. Și în multe din statele foste comuniste, inclusiv în România, s-a întâlnit acest fenomen. În Moldova au existat organizații criminale, e drept, la scară redusă, deoarece și țara este mai mică. Rakeții au fost cunoscuți și dincoace de Prut, iar în cele din urmă s-au ridicat și câțiva oligarhi. Aceștia nu s-au mai mulțumit doar cu banii, ci au vrut și putere politică, în bună măsură tot pentru a-și proteja și extinde afacerile, utilizând corupția, amenințarea directă sau voalată, kompromatul, toate parte a stilului estic de politică și afaceri”, a punctat istoricul.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Ilan Șor, hoțul miliardului și omul Moscovei, lovește din umbră

Pentru că intervievatul nostru a amintit de oligarhii moldoveni, iar la începutul acestui articol vorbeam despre demonstrațiile conduse de Ilan Șor, am dorit să intrăm „în pielea” acestui personaj controversat, dincolo de faptul că este un capitalist cu vederi… comuniste și, potrivit NewsMaker.md, cu o condamnare penală de 15 ani, pentru fraudă.

„Într-adevăr, unul dintre acești oligarhi este chiar Ilan Șor. A făcut bani în diferite moduri, fiind, alături de alții, în centrul unui mare scandal financiar, „furtul miliardului”, care a zguduit scena politică, dar și finanțele Republicii Moldova, în urmă cu aproape un deceniu. Șor a intrat în politică, a ajuns primar al Orheiului, în 2015, a înființat o formațiune proprie, care îi poartă numele (Partidul Politic Șor), iar ulterior a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, a rememorat Dorin Dobrincu.

În acest moment, oligarhul se află în Israel, de unde se implică în continuare în politica moldovenească. Partidul său a fost activ, în toamna anului 2022 și în primele luni ale anului 2023, în contestarea Maiei Sandu și a guvernului format de PAS. „Legăturile dintre Șor, partidul său și Rusia au fost mereu invocate în ultima vreme, nu fără temei. Justiția din Republica Moldova l-a condamnat pe Șor, în aprilie 2023, definitiv, la 15 ani de închisoare și confiscarea bunurilor în favoarea statului. Ca urmare a acestei condamnări, Parlamentul de la Chișinău i-a revocat lui Șor mandatul de deputat”, a continuat cercetătorul.

Acesta a specificat, însă, că „Șor nu este singurul fugar politico-economic din Moldova. Îi amintesc pe Vladimir Plahotniuc, implicat și el în „furtul miliardului”, fost păpușar al mai multor guverne la Chișinău, până în 2019; Veaceslav Platon, implicat în spălarea de bani negri din spațiul ex-sovietic; Gheorghe Cavcaliuc, fost ofițer de poliție, devenit și el șef al unui partid politic; Constantin Botnari, unul dintre oamenii care îi făceau treburile murdare lui Plahotniuc”.

Comuniștii și socialiștii formează singura opoziție coalizată

Conform celor afirmate de partenerul nostru de discuție, în acest moment, scena politică din Republica Moldova este dominată de Partidul Acțiune și Solidaritate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, compus din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, nu pare să fi făcut eforturi pentru a-și mobiliza prea mult simpatizanții la acțiuni publice, cu palida excepție a ceea ce s-a întâmplat recent, la 9 mai, cu ocazia Zilei Victoriei pe stil rusesc.

„De altfel, contestarea publică la adresa puterii a fost monopolizată până acum mai degrabă de către Partidul Politic Șor, pe post de agitator șef evidențiindu-se Marina Tauber, locotenentul lui Șor. Ion Ceban, primar al Chișinăului și președinte al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, este important prin prima poziție, critic la adresa Maiei Sandu și a guvernului PAS, dar a evitat asocierea la scenă deschisă cu ceilalți contestatari ai autorităților centrale”, a detaliat istoricul.

Totuși, Maia Sandu și guvernul care o sprijină se mai bucură de încă un avantaj: „Toate aceste grupuri politice, exceptându-i pe comuniști și pe socialiști, nu sunt coalizate. Până acum, fiecare a mers pe culoarul său. Dar asta nu înseamnă că situația va rămâne așa. Oricând pot interveni schimbări, se pot realiza alianțe, pot apărea disidențe. Reașezările sunt ceva obișnuit în politică”.

„România a jucat adesea prost în relația cu Republica Moldova”

Pentru Republica Moldova, drumul către structurile europene rămâne anevoios, în ciuda ajutoarelor primite și a sprijinului oferit de România și manifestat public în diverse ocazii. Mai mult, așa cum aveam să aflăm, se pare că apropierea Bucureștiului de Chișinău este privită, uneori, cu circumspecție, mai ales în condițiile acestui context tensionat:

„România a jucat adesea prost în relația cu Republica Moldova, motiv pentru care a și fost privită cu neîncredere în diverse cercuri diplomatice occidentale sau în cele democratice de la Chișinău. În ultima vreme, în acest context geopolitic schimbat, Bucureștiul a părut mai atent la semnalele externe și a părut că înțelege ceva mai bine chiar propriile sale interese. Asta la nivel guvernamental. La nivelul unor actori nonstatali, precum sunt partidele, jocurile par să fie în continuare cețoase. Spre exemplu, am văzut în ultimul an cum PSD-ul îl susține pe Ion Ceban și al său PMAN, vizitele reciproce între cele două părți devenind ceva obișnuit”.

Istoricul contactat de FANATIK consideră că, pentru a-și atinge obiectivele atât în politica internă, cât și în cea externă, Maia Sandu are nevoie de resurse, inclusiv de sprijin diplomatic. Orice sprijin primit de la partenerii externi este un plus care poate fi valorizat:

„Chiar dacă nu ne place modul în care acționează uneori președintele, guvernul sau alți actori instituționali, Bucureștiul este un partener important pentru Chișinău. Până la urmă, Republica Moldova nu are decât doi vecini, România, membră a Uniunii Europene, apropiată din multe puncte de vedere, și Ucraina, aflată în război, care astfel o și protejează foarte direct în fața unei – în alte condiții – probabile agresiuni ruse”.

„Adunarea Națională Moldova Europeană”, un eveniment cu simbolistică triplă

Am dorit să revenim la felul în care sunt privite la Chișinău măsurile pro-Moldova, așa cum este și cazul acestui sprijin financiar oferit de Parlamentul European, la care ne-am referit anterior. Conform afirmațiilor lui Dorin Dobrincu, Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru modernizarea instituțiilor și pentru dezvoltarea infrastructurii și economiei, pentru a  face față multiplelor crize, de la cea energetică la cea a refugiaților din Ucraina.

Cercetătorul intervievat a ținut să menționeze: „Cu siguranță, obținerea statutului de țară candidată UE, sprijinul primit din partea Uniunii prin granturi sau împrumuturi, schimburile economice, toate acestea influențează modul în care se poziționează populația. Un sondaj dat publicității în urmă cu o lună arăta că mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova susține integrarea țării în Uniunea Europeană, mai puțin de un sfert optând pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică. Este o diferență cantitativă care spune multe despre schimbările în rândurile opiniei publice de la est de Prut”.

Dorin Dobrincu a reamintit faptul că Maia Sandu a anunțat luna trecută organizarea unei demonstrații proeuropene la Chișinău, în ziua de 21 mai. „A și fost găsit un nume: „Adunarea Națională Moldova Europeană”. Cu siguranță acest miting urmărește, dincolo de retorică, și consolidarea, eventual creșterea sprijinului  popular pentru președinte, dar și pentru guvernul și partidul său, implicit și pentru a contracara propaganda rusă și pe promotorii acesteia în Republica Moldova”, a precizat specialistul în problematica est-europeană, care a continuat:

„Acest eveniment este legat în mod evident și de summit-ul Comunității Politice Europene, o reuniune a 47 de lideri politici europeni, care pe 1 iunie 2023 va avea avea loc la Chișinău. Este a doua întâlnire de acest fel, după cea de la Praga, din toamna anului trecut, ceea ce arată că UE acordă credit și sprijin Republicii Moldova. Alegerea Chișinăului ca loc de desfășurare a acestui summit este  legată și de proximitatea cu Ucraina. Există o simbolistică ușor de descifrat de membrii Uniunii Europene, de țările candidate, dar și de ruși”.

Riscurile războiului s-au transformat în oportunități

Așa cum era firesc, războiul declanșat de Rusia prin atacul masiv asupra Ucrainei a afectat întreaga populație moldovenească, însă în grade diferite. „Aflându-se în vecinătatea Ucrainei și având vulnerabilități evidente, Republica Moldova a fost prejudiciată mai mult decât alte state. Inițial a existat spaima că rușii vor ajunge la Nistru și la Dunăre, dacă nu la Prut, ceea ce făcea probabilă și o schimbare politică majoră la Chișinău. Nu s-a întâmplat așa, pentru că Ucraina a rezistat, cu suport occidental masiv, diplomatic, militar și economic”, a comentat Dorin Dobrincu.

Acesta a constatat că, odată cu debutul conflictului militar, contextul geopolitic s-a schimbat într-un mod greu de imaginat anterior: „Ceea ce inițial părea doar un risc enorm pentru Republica Moldova s-a dovedit și o oportunitate. E suficient să amintesc că Ucraina și Republica Moldova au primit din partea Consiliului European, în vara anului 2022, statutul de țări candidate la Uniunea Europeană. Drumul spre aderare va fi cu siguranță lung, dar este o țintă pe care aceste state o au. La fel cum a avut-o cândva și România, dar într-un context mai puțin turbulent”.

În același timp, resursele oricum reduse ale statului și ale societății moldovene au fost puse la încercare în timpul afluxului mare de refugiați ucraineni, mai ales la începutul războiului. S-au adăugat inflația galopantă, criza energetică, pierderea unor piețe de desfacere externe, scumpirile la materii prime și produse diverse. Angoasele provocate de toate acestea au ieșit mereu în evidență pe diferite canale mass-media, au provocat nemulțumiri, uneori au fost exploatate politic.

Într-adevăr, încă din anul 1991, odată cu dispariția URSS, țara vecină a traversat o suită de perioade grele. Din acest motiv am ținut să aflăm, istoricește vorbind, care este „cheia” supraviețuirii Republicii Moldova. Recunoscută de comunitatea internațională, țara era în realitate în bătaia vânturilor geopolitice. Însă…

„A contat mai ales poziția Moscovei, care avea pârghii pentru a influența atât politica internă, cât și traiectoria externă. Amintesc existența unor entități politico-teritoriale vag sau deloc controlate de Chișinău, precum Găgăuzia și Transnistria, cărora li se adaugă prezența unor trupe ruse în teritoriul controlat direct de Tiraspol, orientarea unor segmente largi ale populației spre Rusia (și nu este vorba doar de rusofoni!) plus puterea unor partide cu orientare proestică. Toate acestea făceau practic extrem de dificilă alegerea, și mai ales urmarea, unui drum prooccidental, prodemocractic”.

„În ultimul deceniu au mai existat încercări de a slăbi strânsoarea Moscovei sau chiar de a schimba cursul politicii externe, dar aceste acte au fost timide, pornite fie din teoria și din practica jocului la două capete, fie din realism politic. Abia războiul din Ucraina, cum precizam anterior, a oferit, neașteptat, ocazia pentru a urma hotărât o cale pro-UE”, a subliniat istoricul.

Alegerile locale din toamnă, oglinda parțială a electoratului

Pentru că întreaga discuție a început de la situația paradoxală prin care trece atât Republica Moldova, cât și, în același timp, președintele Maia Sandu, am  ținut să aflăm, din partea unei persoane avizate, previziunile sale referitoare la viitoarele alegeri. „Cred că este preferabil să fim prudenți când este vorba să facem estimări cu privire la viitorul politic. După cum arată scena politică din Republica Moldova în acest moment, PAS rămâne în frunte, urmat de Partidul Șor”, a explicat cercetătorul.

„Platforma DA nu dă semne de revenire după catastrofa electorală din 2021, când a rămas în afara Parlamentului, PMAN (n.r social – democrat) încă nu pare să treacă pragul, iar partidele cu agendă unionistă, după eșecurile politice repetate, practic nu mai există în dezbaterea publică, au intrat în irelevanță. O oglindă parțială a preferințelor electoratului, a reașezărilor politice din Republica Moldova vom avea după alegerile locale, care vor avea loc în toamna acestui an”, a încheiat Dorin Dobrincu.