Previziunea lui Răzvan Ioan Boanchiș pentru derby-ul Dinamo – FCSB: „Dinamo pictează. Dar nu pe teren. În tribune”

Dacă bate Lituania în seara asta, România va avea 12 puncte obținute in patru meciuri. Cred că n-am mai avut așa ceva de pe vremea când juca Hagi – preliminariile pentru Campionatul Mondial din 1998. Scuze, maă opresc aici, fiindcă n-am mai făcut o avancronică de meci din 1997, când eram la un cotidian de sport.

Previziunea lui Răzvan Ioan Boanchiș pentru derby-ul Dinamo – FCSB

Indiferent de rezultatul cu Lituania, de joi încolo se va vorbi doar despre Dinamo – Steaua. Eu nu știu ce e FCSB, dar știu că, pe palier fotbalistic, Ministerul Apărării se comportă de parcă ar fi Ministerul Dezintegrării.

Aș vrea să câștige Dinamo. Totuși, cred că va câștiga Steaua și nu mi-ar părea rău dacă, după meci, ar face unii mișto de mine cum au făcut de Șumudică, după ce a spus că PAOK va distruge echipa lui Becali.

În fotbal se poate întâmpla orice pentru că tot ce pregătește antrenorul într-o săptămână se distruge într-o săptămână cu un cartonaș roșu dat în minutul 5. În momentul ăla, toată tactica se schimbă. M-am gândit de multe ori cum ar fi putut pierde Steaua în campionatul intern între 1986 și 1989, când a avut peste 100 de meciuri fără înfrângere.

Digi24.ro

Primarul din Jurilovca explică ce a făcut când s-a trezit cu turiștii la festivalul care nu a fost organizat

Și îl felicit pe Valentin Ceuasescu fiindcă a protejat echipa, care, după Sevilla, a luat Supercupa Europei în 1987, a mai prins o semifinală de CCE în1988 (cu Benfica) și o finală în 1989 (cu Milan). E simplu să spui că performanța Stelei de atunci e uriașă. E irepetabilă.

Digisport.ro

Imagini "șocante" în SUA: Griezmann, filmat în timp ce "se luptă pentru viața lui" în pauza de hidratare!

Dar existau soluții să o bați în campionat cu un arbitru jepcar. Minutul 5. Inventai un fault în careu al lui Bumbescu. 11 metri și cartonaș roșu. Steliștii ar fi protestat. Cei mai impulsivi fotbaliști din Ghencea erau Boloni și Lăcătuș.

Le dădeai si lor câte un cartonaș galben, ca să-i cumințești, să știe ce-i așteaptă. Și de-acolo Steaua și-ar fi revenit greu doar cu mijloacele de pe teren. E un scenariu, unul distructiv și chiar pueril, dar cele mai frumoase meciuri sunt cele care nu s-au jucat, iar cele mai mari realizări, chiar dacă ajungi laureat Nobel sau președinte de Stat, le ai în visele copilăriei.

„Acum s-a trecut la pictură și muzică. În tribune”

Dinamo va triumfa, cu siguranță. În tribune. Mai ales când se vor înălța bannerele alea mai mari decât tabloul „Paradisul” al lui Tintoretto din Palatul Dogilor. Recunosc, sunt depășit, însă nu înțeleg ce satisfacție ai când stai în spatele unui banner uriaș și nu vezi meciul sau o parte din meci.

Am un prieten corporatist care adoră chestia asta. I-am spus „ești un băiat extraordinar, dar ai greșit adresa. Dacă te interesează mai mult atmosfera și mesajele (cântate sau nu) decât ce se petrece pe teren, trebuia să te duci la concerte rock.”

Îmi place și expresia „Dinamo joacă frumos.” Când te raportezi la perioadele cu Dumitrache – Lucescu – Dinu – Radu Nunweiller, Orac – Augustin – Mulțescu, Răducioiu – Lupu – Sabău – Lupescu – Mateuț, cât de frumos joacă Dinamo? Fotbaliștii de mai sus pictau pe teren. Acum s-a trecut la pictură și muzică. În tribune.

Fotbaliștii din „Groapă” trebuie să nu se gândească, duminică seară, la sumele de bani cu care îi vor răsplăti patronii, în cazul în care ar câștiga. Ce bani? Și ce patroni?