Prezența la vot – Alegeri prezidențiale 2024, turul 1. Duminică, 24 noiembrie, este o zi importantă pentru cetățenii din România, care sunt așteptați la urne, pentru a vota la alegerile prezidențiale. FANATIK vă informează privind situația prezenței la vot, datele urmând să fie actualizate în timp real.
Prezența la vot la ora 21.00 arăta un procent de 52,44%, cu 9.445.000 de alegători prezenți la urne. În diaspora, au venit la urne circa 800.000 de oameni.
În ceea ce privește județele, cea mai mare prezență a fost înregistrată în Ilfov, singurul județ unde au votat peste 60% din totalul alegătorilor. Pe locul secund la prezența la vot este județul Cluj, cu peste 57%.
La ora 20.00, prezența la urne depășise pragul de 51%, cu 9,2 milioane de alegători prezenți la urne. În mediul rural au votat 3,75 milioane de alegători, în timp ce în urban au fost 5,51 milioane de alegători.
Voturile din diaspora au fost 772.000, în timp ce în Capitală au votat 900.000 de alegători.
Prezența la vot la ora 19.00 a ajuns la 49%, cu 8,8 milioane de alegători prezenți la urne. Ilfovul a rămas județul cu cea mai mare prezență la urne, peste 56% din totalul alegătorilor prezentându-se la urne. Surpriza vine din faptul că pe locul secund a ajuns județul Cluj, cu o prezență la urne de peste 52%. În Capitală, prezența la urne la ora 19 a depășit pragul de 46%.
Concret, până la ora 19.00 votaseră 8,82 milioane de români, un procent de 49,01%. Practic, prezența la vot a depășit prezența de la alegerile europarlamentare din 2019, atunci când votaseră 48,99% dintre alegători.
Până la ora 18.00 votaseră peste 8 milioane de români, prezența la vot trecând astfel de pragul de 45%. Concret, peste 8,2 milioane de români votaseră deja până la ora 18.00, cea mai mare parte din mediul urban, 4,8 milioane. În mediul rural, numărul alegătorilor era de 3,4 milioane. În total, prezența la vot atinsese pragul de 45,6%.
Dintre toate județele, doar în Ilfov, județul cu cea mai mare prezență la vot, se trecuse de pragul de 50% – cu o prezență de 52%. Alte cinci județe aveau o prezență la vot de peste 45%, anume Olt, Argeș, Giurgiu, Cluj și Mehedinți. Cea mai mică prezență se înregistra în continuare în județul Vaslui, doar 31%.
În Capitală, prezența la vot era de 42,5%, cu peste 760.000 de alegători. În diaspora, până la ora 18.00 votaseră 675.000 de alegători.
Prezența la urne la ora 17.00 a trecut de pragul 41%, cu aproape 7,5 milioane de alegători prezenți la urne. Concret, până la ora 17.00 votaseră 7.429.237 de români. Dintre aceștia, 3,07 milioane sunt votanți din rural, în timp ce în mediul urban au votat 4,36 milioane de alegători.
Ilfovul rămâne județul cu cea mai mare prezentă, peste 46%, fiind urmat de județele Olt, Argeș și Cluj – toate cu peste 42%. Județele Vaslui și Satu Mare se află în coada clasamentului, cu 29% și 30,9% – prezența la urne la ora 17.00. În Capitală, prezența la vot este de peste 38% la ora 17.00.
Aproape șapte milioane de români votaseră până la ora 16.30, mai exact e vorba de 7.045.000 de votanți, care se prezentaseră la urne până la ora 16.30. Dintre aceștia, 2,88 milioane de votanți sunt din rural, iar 4,1 milioane de votanți sunt din urban. Ca procent, prezența la vot a trecut de 39%.
Cea mai ridicată prezență se înregistrează în Ilfov, urmat de județele Olt, Argeș și Mehedinți. Cei mai mulți votanți sunt în Municipiul București, peste 633.000 lei, Capitala având un procent de 35,5%, prezență la vot. În diaspora, până la această oră votaseră 586.000 de români.
Puţin peste 5,7 milioane de români se prezentaseră la vot în primele opt ore de la deschiderea urnelor, până la 15.00. Alegătorii din judeţul Ilfov s-au dovedit cei mai “harnici”, 35% trecând deja pe la urne. Judeţul Olt, lider în prima parte a zilei, are o prezenţă la vot de 34,52%, urmat foarte aproape de Argeş, cu 34,47%.
Codaşi sunt votanţii din Vaslui, cu 23,05% prezenţă la vot, dar şi cei din Satu Mare (23,24%) şi Maramureş (23,93%).
De asemenea, se constată că numărul femeilor care au votat l-a depăşit pe cel al bărbaţilor, care dominaseră prima parte a zilei. Cât priveşte grupele de vârstă, dominantă este categoria 45-64 de ani, urmată de categoria de persoane de peste 65 de ani.
Prezența la vot, la ora 14:10, se apropie de 28 la sută. Peste 5 milioane de români și-au exercitat dreptul constituțional, cea mai mare prezență fiind în mediul urban, de peste 3 milioane de alegători.
Observăm o schimbare în ceea ce privește județele unde s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot. Primul loc este ocupat de Ilfov, cu peste 31%, fiind urmat de județul Olt, cu peste 30%.
Și în județele Argeș și Mehedinți s-a constatat o prezență mare la vot, de peste 29 la sută în ambele cazuri.
Până la această oră, peste 4 milioane de români s-au prezentat la vot. Vorbim de o prezență la urne de 22,86 la sută. 2.506.456 de alegători au votat în mediul urban, iar 1.672.113 în mediul rural. Numărul votanților din diaspora a trecut de 376.000.
De altfel, județele unde s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot sunt Olt, Mehedinți, Argeș, Ilfov și Teleorman. La polul opus sunt Maramureș, Satu Mare, Vaslui și Bistrița-Năsăud.
Pe de altă parte, se constată o prezență mai scăzută față alegerile prezidențiale din 2019, dar și față de europarlamentarele din acest an. Rămâne de văzut dacă situația se va schimba în orele următoare.
Până la această oră s-au prezentat la urne 14,7% din procentul total al alegătorilor înscrişi pe listele din România, cu aproape un procent mai puţin decât în 2019, când prezenţa era 15,82%, la aceeaşi oră.
Cu tot cu votul din străinătate procentul total este de 17,6%. Peste 308.000 de români au votat până la această oră la secţiile de vot din străinătate, mai puţini decât în 2019, când prezenţşa era de aproape 340.000. Procesul de votare s-a încheiat la secţia de votare din Auckland (Noua Zeelandă), unde au votat în total 98 de alegători, faţă de 191 în 2019.
Numărul votanţilor se apropie astfel de 3,5 milioane, cu cea mai mare prezenţă la vot în judeţele Olt şi Argeş şi cea mai mică în Mamarureş şi Satu Mare.
Până la ora 11.00 votaseră 2.042.459 de alegători, reprezentând 11,34% din numărul total al celor înscrişi în liste, conform datelor făcute publice în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. În mediul urban au votat 1.245.776 de persoane, iar în mediul rural 796.683.
Din cei 2.042.459 de alegători, 260.345 au votat în străinătate, respectiv 256.118 pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondenţă.
Pe judeţe, cea mai mare prezenţă la vot este consemnată în Olt, Teleorman şi Mehedinţi, unde s-a depăşit deja prezenţa de 15%. În schimb, în Caraş-Severin, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş prezenţa la vot nu depăşeşte deocamdată 10%.
Până la ora 10, prezența la vot era mai mică decât la alegerile europarlamentare/ locale (65% din prezență de atunci) și mai mică decât prezența de la turul 1 din 2019 (84% din prezență de atunci), după cum anunţă Remus Ştefureac, directorul general al INSCOP.
“Dacă se menține ritmul din primele trei ore, prezența finală va fi de aproximativ 45%!”, avertizează Remus Ştefureac. Aproape 10% dintre români votaseră până la ora 10.30, adică aproape 1,8 milioane persoane.
În judeţele Olt şi Teleorman prezenţa la vot a sărit de 7%, iar în alte opt judeţe din jumătatea de sud a României, între care Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa, prezenţa la vot trece de 6%.
În total, peste 1,18 milioane de români au votat în ţară şi în diaspora, adică 6,58% din procentul total al votanţilor.
Cea mai mare prezenţă la urne s-a constatat în rândul grupei de vârstă 45-64 de ani.
Secțiile de votare s-au deschis pe teritoriul României de mai bine de două ore. Peste 848.000 de cetățeni și-au exprimat opțiunea, atât în țară, cât și în străinătate. Dintre aceștia, 228.898 de români au votat în diaspora.
4.227 de cetățeni aflați în afara granițelor au votat prin corespondență. Amintim că votul în diaspora a început de vineri, desfășurându-se pe parcursul a trei zile.
Prezența la vot la această oră este de 4,75 la sută. La primele ore ale dimineții, premierul Marcel Ciolacu s-a prezentat la vot, la Școala Gimnazială Nr. 192 din București.
În primele 90 de minute după deschiderea urnelor, pe teritoriul României votaseră aproximativ 275.000 de români. Adunate cu voturile din diaspora, aproximativ 225.000, numărul total al voturilor a trecut puţin de 600.000, adică 3,39% din procentul total al celor cu drept de vot.
Pe judeţe, fruntaş se menţine Oltul, cu un procent de 3,13%, urmat de Ilfov (2,94%), Teleorman (3%) şi Giurgiu (2,99%). La polul opus se află judeţele Harghita şi Satu Mare, cu prezenţă la vot de 1,57% şi, respectiv, 1,61%.
La ora 08.00 îşi exprimaseră deja opţiunile de vot aproape 450.000 de români, reprezentând 2,38% din procentul total al alegătorilor înscrişi pe liste. Dintre aceştia, 223.000 au votat în străinătate, iar restul de peste 220.000 pe teritoriul României.
Pe judeţe, cei mai mulţi alegători s-au prezentat la urne în judeţul Olt, în procent de 1,68%. Pe locul doi este Ilfovul, cu 1,62%. La polul opus se află Harghita, cu un procent al votanţilor de 0,78%.
Aproape 19 milioane de români sunt așteptați să-și exprime dreptul la vot în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, pentru a decide cine va fi noul președinte al țării în următorii cinci ani. Primul tur de scrutin a fost stabilit la 24 noiembrie, iar cel de-al doilea va avea loc pe 8 decembrie, dacă viitorul președinte nu va fi ales astăzi.
Cel mai probabil, turul II de scrutin va fi organizat, având în vedere că sunt șanse reduse ca unul dintre candidați să obțină peste 50% din voturile alegătorilor în cadrul procesului electoral din 24 noiembrie.
Campania electorală s-a încheiat pe 23 noiembrie, la ora 07:00. Românii sunt așteptați la secțiile de votare din întreaga țară, între orele 07:00 – 21:00. Primele informații referitoare la prezența la vot vor fi transmise la ora 08:00.
Chiar dacă programul secțiilor de votare a fost stabilit în intervalul orar 07:00 – 21:00, acesta poate fi prelungit până la miezul nopții dacă la ora 21:00 vor mai fi alegători prezenți la coadă.
Potrivit sondajelor, competiția pare că va fi strânsă și ne putem aștepta la surprize în ceea ce privește votul românilor. Totodată, acestea sunt primele alegeri prezidențiale care au loc în același an cu cele parlamentare, locale și europarlamentare.
14 competitori electorali au intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024. Patru dintre aceștia sunt independenți. Ordinea candidaților a fost stabilită de Biroul Electoral Central, după tragerea la sorți. Între timp, unul dintre ei, Ludovic Orban și-a anunțat retragerea din cursă.
Cele 14 nume care apar pe buletinele de vot sunt următoarele:
FANATIK vă informează privind prezența la vot atât la nivel național, cât și în București. La alegerile din 2019, în primul tur de scrutin au votat 47,66% dintre românii cu drept de vot, la nivelul întregii țări. A fost cea mai mică prezență la vot înregistrată la un scrutin prezidențial.
În ceea ce privește situația din Capitală, prezența a fost de peste 54 la sută, în primul tur din 2019, potrivit datelor transmise pe prezentabec.ro. Mai exact, peste 900.000 de români din București și-au exprimat opțiunea în cadrul primului tur al ultimelor alegeri prezidențiale.
Informat.ro îți oferă toate cifrele de prezență la vot în timp real. O face într-o aplicație simplu de navigat accesibilă prin website și printr-o aplicație de mobil. Datele sunt preluate de la STS, sursa oficială care măsoară în timp real prezența la vot.
Totodată, prezența la vot va fi transmisă și pe sectoare, imediat ce informațiile vor fi actualizate. Dacă analizăm datele din 2019, constatăm că cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Sectorul 1 al Capitalei, în primul tur de scrutin.
Rămâne de văzut dacă alegerile prezidențiale din 2024 vor motiva și mai mulți cetățeni să iasă la vot. Este important de precizat că bucureștenii vor primi încă trei buletine de vot, pe lângă cel destinat primului tur al prezidențialelor.
Spre deosebire de românii din alte zone ale țării sau din străinătate, cetățenii din București vor răspunde întrebărilor legate de referendumul local. Concret, bucureștenii vor primi patru buletine de vot: unul pentru prezidențiale și încă trei care vor conține întrebările la referendum.
„Sunteți de acord ca primarul general al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?
Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector, a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni, să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”, sunt cele trei întrebări.
Prezența la vot în județe este importantă, având în vedere că relevă interesul românilor privind viitorul președinte în funcție de zonele țării. Ne așteptăm ca printre județele fruntașe să se numere Ilfov, Cluj, dar și Sibiu, așa cum s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidențiale din România.
În primul tur de scrutin din 2019 au votat 8.683.379 de alegători. Dintre aceștia, 5 milioane au fost din mediul urban, iar 3,6 milioane au votat în mediul rural.
Dacă alegătorii aflați pe teritoriul României își vor exprima opțiunea electorală, duminică, 24 noiembrie, între orele 07:00 – 21:00, românii cu drept de vot din diaspora vor avea o perioadă mai lungă de timp în acest sens.
Hotărârea a fost luată în contextul în care aici există mai puține secții de votare, iar timpul de așteptare ar fi putut fi mult mai mare pentru ei. Astfel, românii din diaspora au putut vota încă de vineri, 22 noiembrie.
Ei sunt așteptați la urne pe parcursul a trei zile, pe 22, 23 și 24 noiembrie. În prima zi au putut vota între orele 12:00 – 21:00, iar sâmbătă și duminică în intervalul 07:00 – 21:00.
În acest an au fost organizate 950 de secții de votare în afara României, atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru parlamentare. Este cel mai mare număr de secții din diaspora de până acum.
De altfel, în 2024, românii din diaspora au avut posibilitatea să se înscrie la votul prin corespondență. Conform datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), 6.916 cetățeni au optat pentru această variantă.
În schimb, pentru alegerile parlamentare au fost înregistrate 6.014 cereri din partea românilor aflați în afara granițelor țării. Înscrierile s-au făcut în perioada 1 aprilie -10 octombrie 2024. Rămâne de văzut cum va arăta votul exprimat de diaspora.