Prezidențialele din România, posibilă undă de șoc în NATO. Politico: „Riscul de-al vedea președinte pe candidatul pro-rus Călin Georgescu perturbă Alianța”

Alegerile prezidențiale din România ar putea provoca o undă de șoc în NATO, existând riscul ca independentul Călin Georgescu, pro-rus și sceptic cu privire la Alianța Nord Atlantică, să ajungă la Cotroceni, în fruntea unei țări pilon a flancului Estic, scrie Politico.

Scutul de la Deveselu, „o rușine” pentru Călin Georgescu

România, țară cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază a blocului din Europa. România se învecinează cu Ucraina, privește dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme și muniții Kievului și găzduiește un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul țării, unde se află atât forțele române, cât și cele americane.

Dar aceste legături de securitate internaționale sunt deplânse de Călin Georgescu, care a condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o „rușine” națională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și a apelat la „înțelepciunea rusă” în elaborarea politicii externe, scrie Politico.

„În NATO, dar nu în genunchi”

În același timp, independentul Călin Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din Alianță. „Eu nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a spus Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, nu să accceptăm orice. Așa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru național”.

Digi24.ro

Fără Rubicon, rușii „nu puteau intra în oraș”: Cum a reușit o unitate de elită a armatei ruse să întoarcă soarta bătăliei din Pokrovsk

Chiar dacă Călin Georgescu ar fi înclinat să retragă România din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul țării. De asemenea, ar putea irita românii, dintre care 88% susțin apartenența la Alianță, potrivit unui sondaj recent.

Digisport.ro

Profesoara dată afară după ce tatăl unui elev a descoperit ce face a rupt tăcerea! Elena: ”Soția lui a povestit totul”

Un perturbator pro-Kremlin la Cotroceni?

Dar, în cadrul sistemului politic de tip francez din România, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezența unui sceptic al NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru Alianță. Georgescu ar putea copia, de exemplu, modelul premierului ungar Viktor Orban și ar putea acționa ca un perturbator pro-Kremlin în cadrul NATO.

Prin urmare, o schimbare politică dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianței militare. Țara este una dintre cele mai mari cheltuitoare ale Alianței, posedă cu avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America și intenționează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfășurat trupe atât în Irak, cât și în Afganistan.

România, din consumator, furnizor de securitate

Această putere militară în creștere vine pe fondul a peste două decenii de evoluție economică rapidă, care a transformat țara, altădată un caz dificil, într-o națiune din ce în ce mai prosperă, care a depășit chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate și nu doar un consumator de securitate”, a declarat Anca Agachi, analist politic la think tank-ul RAND.

De la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană Patriot, și a contribuit la canalizarea ajutorului internațional către Kiev. De asemenea, România se învecinează cu Marea Neagră, unde rușii atacă nave civile și instalează mine.

„Partener logistic vital”

Dronele rusești au trecut prin spațiul aerian românesc în drumul lor spre atacarea Ucrainei, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul său. „Proximitatea față de Ucraina a poziționat România ca un partener logistic vital”, a declarat Antonia Colibășanu, analist geopolitic la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de antrenament pentru piloții ucraineni de F-16.

Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul marginii estice a alianței, inclusiv unul condus de Franța în România. Unitatea, staționată la Cincu, va fi modernizată la o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.

Disuasiune pe flancul Estic

În plus față de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenționează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilități ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care o parte vor fi transferați de la baza americană Ramstein din Germania.

„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României. În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar de amploare, denumit Dacian Spring 2025, care va testa capacitatea Franței de a deplasa o brigadă pregătită de război prin Europa în zece zile.

Nevoia de modernizare a apărării

În prezent, Bucureștiul cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, peste obiectivul de 2% al Alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și la 3% în 2026. Scopul este de a-și moderniza arsenalul și de a înlocui echipamentele învechite din era sovietică.

„Avem nevoie de cinci până la zece pentru a aduce trupele și capacitățile la nivelul necesar pentru a reacționa și a descuraja orice război”, a declarat Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie și fost consilier guvernamental pe probleme de securitate internațională. România este puternic dependentă de alte țări pentru armament în vederea modernizării forțelor sale.

Bucureștiul este în curs de a achiziționa 32 de avioane de luptă produse de  Lockheed Martin, F-35 Lightning,  din Statele Unite. De asemenea, are sisteme de apărare aeriană Patriot și M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). Anul trecut, România a achiziționat două nave vânătoare de mine din Marea Britanie pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.

Armament cumpărat și din afara Alianței

Aceste eforturi „se confruntă cu întârzieri, deoarece Europa și Statele Unite se luptă ele însele cu întârzierile în livrarea armamentului” cauzate de războiul din Ucraina și de criza Covid-19, a declarat Antonia Colibășanu. Acesta este unul dintre motivele pentru care România cumpără arme și din țări din afara NATO, fiind în curs de a achiziționa 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud, pentru 910 milioane de dolari.

La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru Politico că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall intenționează, de asemenea, să construiască o fabrică majoră de pulbere în România.