Prima măsură radicală din sportul românesc după Revoluţie: “Voiau să desfiinţeze Steaua şi Dinamo!”. Au schimbat numele echipei în ianuarie 1990

Sportul românesc a intrat într-un teritoriu complet necunoscut imediat după Revoluția din decembrie 1989, iar fotbalul a fost printre primele domenii lovite de schimbări radicale. Într-un context dominat de emoție, incertitudine și decizii luate pe repede înainte, autoritățile nou instalate au încercat să rupă legăturile cu vechiul sistem, chiar și cu riscul de a destabiliza complet competițiile sportive.

Haos după căderea regimului comunist. Au fost probleme mari în sportul românesc

Una dintre cele mai controversate idei a fost desființarea cluburilor considerate simboluri ale regimului comunist. Fotbaliștii nu aveau, în acea perioadă, contracte profesioniste în adevăratul sens al cuvântului. Ei erau, oficial, angajați ai Armatei, Miliției sau Securității, iar sportul funcționa după reguli complet diferite față de cele occidentale. După execuția soților Ceaușescu, emoția a fost factorul dominant.

Ministerul Sportului a fost preluat de Mircea Angelescu, un fost lider comunist, aflat anterior în delegații oficiale, inclusiv la Campionatul Mondial din 1970. Adjunctul său a devenit Cornel Dinu.

Sub această conducere a început un amplu proces de reorganizare, în condițiile în care naționala României era deja calificată la Campionatul Mondial din 1990, Steaua București jucase recent o finală de Cupa Campionilor Europeni, iar Dinamo București ajunsese în sferturile Cupei Cupelor, cu Mircea Lucescu pe bancă.

Digi24.ro

Cum a explicat Macron apariția cu un ochi roşu la un eveniment public

Dinamo și Steaua riscau să dispară după revoluție! UEFA a salvat echipele din București

Cu toate acestea, prima idee radicală apărută în discuții a fost desființarea unor cluburi precum Steaua, Dinamo, Victoria sau FC Olt, considerate extensii ale structurilor de forță ale fostului regim. Scopul era demilitarizarea sportului și eliminarea formațiilor asociate direct cu Miliția sau cu familia Ceaușescu.

Digisport.ro

Groenlanda, mesaj clar: ”Nu mai este o glumă”

„Sportul și fotbalul au plonjat în necunoscut. În comunism, sportivii erau angajați fie la Armată, fie la Miliție sau Securitate. Ei nu aveau contracte de fotbaliști profesioniști. Totul trebuia să se schimbe pe repede înainte. A intervenit și emoția, foarte mult. Emoția bascula cu rapiditate dintr-o zonă în alta. După ce soții Ceaușescu au fost împușcați, s-a reorganizat sportul. Ministru al Sportului a fost numit Mircea Angelescu, un fost lider comunist. El fusese în delegație în 1970, la Campionatul Mondial. Nu mai puteam schimba nimic. El a fost noul ministru al Sportului, iar adjunct a fost pus Cornel Dinu”, a explicat Andrei Vochin.

„A început o reorganizare a sportului românesc. Naționala de fotbal era calificată la Mondialul din 1990, Steaua tocmai jucase o finală de Cupa Campionilor Europeni, iar Dinamo era în sferturile Cupei Cupelor, cu Mircea Lucescu antrenor. Prima idee care le-a venit în cap a fost să desființeze Steaua, Dinamo, FC Olt și Victoria, echipele Armatei. Cel care susținea că a inițiat această lege a fost Petre Roman. Mulți spun însă că Mircea Angelescu a venit cu propunerea. Se dorea demilitarizarea Stelei și a lui Dinamo și desființarea Victoriei și a lui Olt, formațiile Miliției și ale familiei Ceaușescu”, a mai precizat Vochin.

„Până la urmă, miniștrii de Interne s-au impus. Dinamo a schimbat numele în Unirea Tricolor, o denumire veche. Oamenii din exterior ne-au luminat. UEFA a venit și a spus că nu se poate schimba numele în timpul competiției. O singură lună a avut alt nume. Echipa de volei a jucat chiar sub această denumire într-o competiție europeană, dar UEFA nu a permis schimbarea. Lucrurile s-au mai liniștit după aceea”, a concluzionat Andrei Vochin, în emisiunea Oldies but Goldies.