Prima medalie olimpică a României! Au pierdut toate meciurile, dar au luat bronzul!

Claudia Mîţoi    Silviu Ghering   
in Scriituri de poveste
03/05/2018, 12:53
Prima medalie olimpică a României! Au pierdut toate meciurile, dar au luat bronzul! GALERIE FOTO
Echipa de rugby a României la Jocurile Olimpice de vară de la Paris, 1926

În 1924, rugby-ul în 15 a figurat pentru a patra și ultima oară în programul Jocurilor Olimpice, o ediție memorabilă pentru sportul nostru. Prima medalie olimpică a României! Au pierdut toate meciurile, dar au luat bronzul! Cum așa? Despre ce sport e vorba? FANATIK.RO vă deschide cartea de istorie a sportului românesc la o filă inedită, care nu trebuie uitată.

Să ne întoarcem, deci, în Parisul anului 1924. Orașul Jocurilor Olimpice. Pierre de Coubertin îşi impusese punctul de vedere la Congresul Comitetului Internaţional Olimpic din 1921 și cea de-a opta ediţie a Jocurilor Olimpice „mergea” la Paris, lăsând cu buza umflată Amsterdam, Barcelona, Los Angeles, Praga şi Roma. A fost cântecul de lebădă al părintelui Jocurilor Olimpice moderne, care renunţa în 1925 la fotoliul de preşedinte al forului olimpic internaţional, pe care-l ocupa încă din 1896.

Îți place NOUL FANATIK.RO? Citește AICI ȘTIREA MOMENTULUI din sport!

Premierele olimpice ale Parisului

Jocurile din 1924 au fost primele care s-au desfăşurat sub motto-ul olimpic „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic), o premieră fiind şi construirea unui sat olimpic pentru cazarea sportivilor.  Au participat 3.089 de sportivi din 44 de ţări, dintre care 135 de femei şi 2.954 de bărbaţi. Care s-au întrecut în 126 de probe din 17 discipline sportive: atletism, canotaj, box, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, lupte, nataţie, pentalon modern, polo, rugby, echitaţie, tenis, tir, navigaţie. Totodată, s-a înregistrat un record şi în privinţa jurnaliştilor acreditaţi, peste 1.000 de gazetari din întreaga lume fiind prezenţi la Paris.

Cu clasa a III-a până în Italia și de acolo în picioare pe culoar!

În condițiile unui dezinteres guvernamental total, plecarea sportivilor români la Paris s-a concretizat după nenumărate amânări și intervenții, cu contribuția bănească a cluburilor și a participanților înșiși. Ziarul „Sportul” din 4 mai 1924 scria mare, pe prima pagină, „Recordul mondial al dezinteresării”. Au ajuns, totuși, în veselul Paris, cu clasa a III-a, 51 de sportivi, care aveau să fie prezenți pe arenele de rugby, tir, tenis și fotbal. Povestește arhitectul Sterian Soare , unul dintre componenții echipei de rugby, în cartea „Din România Olimpica 1914-2004” a profesorului Mihai Cojocaru: „Eram o mână de elevi și studenți pripășiți prin cele câteva cluburi bucureștene de rugby, îndrăgostiți de acest joc și, deci, gata de sacrificii. Cheltuielile de deplasare, ca și costul echipamentului, le-am suportat în cea mai mare parte noi înșine. Călătoria de patru zile înspre capitala Franței am făcut-o pe băncile tari ale clasei a III-a, iar începând din Italia, în picioare, pe culoar, într-un tren ticsit de emigranți”.

Generația scăpată din război

Primul Război Mondial făcuse victime și în rândul sportivilor, lista îndoliată a celor căzuți în luptele pentru întregirea neamului cuprinzând și 7 nume de rugbyști. Care au rărit astfel rândurile și așa subțiri ale practicanților acestui „sport de huligani practicat de gentlemeni”.Turneul olimpic de la Paris a fost „botezul” primei generații de rugbyști cu adevărat valoroși, care, păstrând proporțiile, se ridica pentru prima dată, indiferent de scor, la nivelul marilor adversari. Se iviseră nume noi, ca Mircea Sfetescu sau Nicolae Mărăscu (centri), Tudor Florian, (fundaș celebru la vremea lui, declarat cel mai bun placheur al turnelui olimpic!), Ion Gârteșteanu (mijlocaș la grămadă), Paul Vidașcu (aripă), Eugen „Gogu” Sfetescu (marele antrenor de mai târziu și titular al naționalei până în 1937), Sorin Mihăilescu, Tudor Marian, Silviu Nemeș, Soare Sterian, Paul Nedelcovici sau Mișu Vardala. A fost prima formație semnificativă de slujitori devotați și generoși ai rugbyului românesc.

Prima medalie olimpică a României! Au pierdut toate meciurile, dar au luat bronzul!

Trei echipe au luat startul în turneul de rugby de la Paris: gazda Franța, campioana olimpică en-titre Statele Unite și… România! „Stejarii” de atunci au debutat pe 4 mai 1926 contra „cocoșilor galici”, pe stadionul „Colombes”. Surprinși atât de viteza înaintării, cât și de forța „treisferturilor” franceze, ai noștri ca… stejarii, au cedat cu 3-59, reușind, totuși, să marcheze eseul de onoare prin Florian Tudor. VEZI IMAGINI DIN MECI ÎN GALERIA FOTO!

În cel de-al doilea meci, pe 11 mai, românii cedau cu 0-37, pe același stadion „Colombes”, în fața americanilor, care aveau să-i învingă și pe francezi, păstrându-și astfel titlul olimpic. România pierdea ambele partide, dar termina pe locul 3 și era răsplătită cu medaliile de bronz, primel din istoria participărilor românești la Jocurile Olimpice! Ca o recunoaștere a gestului de a lua parte la Jocurile Olimpice, care altfel ar fi rămas doar o simpla dispută între Franța și SUA, în condiţiile în care Marea Britanie a refuzat participarea, echipa națională de rugby a României din anul 1924 fost întrodusă în IRB Hall of Fame în anul 2012.

Franța – România: 59-3

4 mai 1926. Stadion: Colombes, Paris. Spectatori: 15.000

România: Dumitru Armășel (Stadiul Român), Eugen Sfetescu (Stadiul Român), Sorin Mihăilescu (Sportul Studențesc) – Tudor Marian (Tennis Club Român), Paul Nedelcovici (Sportul Studențesc) – Iosif Nemeș (Stadiul Român), Sterian Soare (Stadiul Român), Mihai Vardala (Stadiul Român) – Atanase Tănăsescu (Tenis Club Român), Ion Gârleșteanu (Stadiul Român) – Paul Vidrașcu (Tenis Club Român), Mircea Sfetescu (Stadiul Român), Niculae Mărăscu (Stadiul Român) (căpitan), Gheorghe Bentia (Stadiul Român) – Florian Tudor ()

A înscris pentru România Florian Tudor (eseu).

SUA – România: 37-0

11 mai 1926. Stadion: Colombes, Paris. Spectatori: 9.800

România: Dumitru Armășel (Stadiul Român), Eugen Sfetescu (Stadiul Român), Sorin Mihăilescu (Sportul Studențesc) – Tudor Marian (Tennis Club Român), Ion Gârleșteanu (Stadiul Român) – Iosif Nemeș (Stadiul Român), Sterian Soare (Stadiul Român), Mihai Vardala (Stadiul Român) – Atanase Tănăsescu (Tenis Club Român), Puia Volvoreanu (Tenis Club Român) – Paul Vidrașcu (Tenis Club Român), Mircea Sfetescu (Stadiul Român), Niculae Mărăscu (Stadiul Român) (căpitan), Gheorghe Bentia (Stadiul Român) – Florian Tudor (Stadiul Român)

* Jocul de rugby a fost introdus în România de studenți reveniți de la studii făcute la Paris, care au înființat cluburi cum au fost Stadiul Român, începând cu anul 1913. Ulterior, s-au înființat 17 alte echipe în București.

* Federația Română de Rugby s-a înființat în 1931, iar în anul 1939 a luat naștere la Brașov, la Fabrica de Avioane, prima echipă de club din afara Bucureștiului.

„Călătoria de patru zile înspre capitala Franței am făcut-o pe băncile tari ale clasei a III-a, iar începând din Italia, în picioare, pe culoar, într-un tren ticsit de emigranți” – Sterian Soare

17 este locul României în clasamentul mondial dat publicității de World Rugby pe 30 aprilie 2018

Îți place NOUL FANATIK.RO? Citește AICI ȘTIREA MOMENTULUI din sport!
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.
Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Am înțeles