Președintele Klaus Iohannis a convocat pentru vineri la ora 14.00 Camera Deputaților și Senatul, în ședințe separate. Noii senatori și deputați se reunesc pentru prima oară în legislatura 2024 – 2028.
Deputații și senatorii din noul legislativ, reuniți în ședințe separate, au ales vineri comisiile care urmează să valideze sau să invalideze mandatele parlamentarilor nou aleşi.
Ambele camere au decis că parlamentarii ale căror mandate vor fi validate de aceste comisii, vor depune sâmbătă jurământul de credinţă în plenul camerei din care fac parte.
Astfel plenul Camerei Deputaților se reia sâmbătă, de la ora 9.00, în cadrul şedinţei urmând să se aprobe raportul comisiei de validare, depunerea jurământului de credinţă de către deputaţii ale căror mandate vor fi validate şi prezentarea pentru fiecare grup parlamentar a conducerii, a anunțat deputatul UDMR Sereş Deneş, președintele de ședință.
În cazul Senatului, acesta „se va întruni pentru dezbaterea raportului prezentat de președintele Comisiei de validare. Ne vom întâlni în şedinţa plenului, mâine, 21 decembrie, la ora 11.00, când se va prezenta raportul Comisiei de validare a mandatelor de senator şi vom hotărî prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare”, a declarat senatorul Ioan Stan, președintele de ședință.
În Camera Deputaţilor sunt 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice.
Cele mai multe mandate de deputat aparțin PSD – 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL – 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi. Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
Mandatele din noul Senat sunt împărțite astfel: PSD – 36, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
Lucrările Camerei Deputaţilor vor fi conduse conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari, scrie News.ro.
„În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor. Această situație va fi valabilă până la alegerea Biroului Permanent al Camerei”, potrivit prevederilor legale. Același lucru se va întâmpla şi în cazul Senatului.
În ședințele de vineri, cele două camere vor trebui să aleagă comisiile care vor valida mandatele parlamentarilor nou aleși. Camera Deputaţilor alege o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.
În cazul Senatului, Comisia de validare are 15 membri. La ambele Camere, componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
„Comisia de validare, în cel mult patru zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
Şi la Senat, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare”, mai arată sursa citată.
După ce comisiile întocmesc rapoartele, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult cinci zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului, care este prezentat de către preşedintele Comisiei plenului.
Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, prevedere valabilă şi în cazul senatorilor.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:
„Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu!”
Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula: „Jur pe onoare şi conştiinţă” şi aceasta prefaţează jurământul.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
După depunerea jurământului cele două camere își vor alege președinții și membrii Birourilor Permanente.