Primar din Alba, pus în încurcătură de camerele video, la vizita neplăcută a Curții de Conturi a României. Explicațiile pentru risipa banilor publici: „Nu ajungea fibra optică”

Un nou caz care ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici vine din județul Alba, acolo unde primarul comunei Cut, Sorin Gheorghe Bâscă (PNL), pare să fi încurcat grav explicațiile atunci când a fost confruntat cu concluziile unui raport devastator al Curții de Conturi a României.

Un primar din județul Alba, belele mari din cauza abonamentelor folosite pentru camerele de supraveghere din comună. Curtea de Conturi l-a luat la rost

În centrul scandalului se află un sistem de supraveghere video care, în loc să aducă liniște administrației, a generat cheltuieli uriașe și o serie de contradicții greu de ignorat. Totul pornește de la un raport oficial care arată că Primăria Cut a plătit sume considerabile pentru abonamente de telefonie mobilă și internet pe cartelă, în condițiile în care avea la dispoziție infrastructură de fibră optică. Mai mult, aceste cheltuieli vin la pachet cu alte nereguli grave privind achizițiile publice și controlul financiar.

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru FANATIK, primarul încearcă să explice situația, dar răspunsurile sale nu fac decât să adâncească misterul și să scoată la iveală incoerențe evidente. „E un raport făcut de Curtea de Conturi prin care se cere recuperarea unor sume. Problema e că s-au luat și camerele de supraveghere video care au niște cartele de date, acolo s-au depășit foarte mult (n. red.: se referă la sume). Sunt 28 de camere. Noi le-am explicat celor de la Curtea de Conturi, dar vă spun adevărul: dacă ar lua toate primăriile din țară la rost ar fi un dezastru total. Vă dați seama că acele cartele consumă internet 24 din 24. Nu doar eu am problema asta, toți colegii o au până la urmă”, a declarat primarul din Cut, pentru FANATIK.

Cum o drege edilul. A rugat operatorul să încheie o altă înțelegere, că e prea scump abonamentul

Declarația edilului ridică din start o problemă de fond: faptul că „și alții fac la fel” nu justifică în niciun fel depășirea bugetelor sau utilizarea ineficientă a banilor publici, cel puțin din perspectiva auditorilor Curții de Conturi. Mai mult, argumentul consumului permanent de internet nu explică de ce s-a ales varianta costisitoare a cartelelor mobile, în condițiile existenței unei alternative mai ieftine și mai stabile, fibra optică, de care comuna dispune în interior.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

Situația devine și mai complicată atunci când primarul recunoaște că aceste abonamente sunt plătite din bugetul local și că sumele sunt considerabile. „Abonamentele sunt plătite din bugetul local, da, da! Am luat legătura deja cu operatorul și vrem să mai reducem din cheltuielile care s-au depășit. Sunt câteva zeci de mii de euro. Motivul… O să vedem, am chemat operatorul, vrem să găsim o soluție să reducem costurile pentru viitor. Până în luna octombrie trebuie să ajungem la zi cu sumele care s-au depășit”, ne-a mai spus edilul, părând ca pare ușor pus în încurcătură.

Digisport.ro

"Nicușor Dan a zis că nu vor fi la guvernare!" Anunț important, cu două zile înainte de consultările cu partidele

Risipa constatată de Curtea de Conturi. Zeci de mii de euro dați pe internetul pe cartelă, deși comuna avea fibră optică

Această declarație ridică o altă întrebare esențială: cum s-a ajuns la „câteva zeci de mii de euro” cheltuite în exces fără ca nimeni din primărie să observe la timp? În mod normal, orice instituție publică trebuie să aibă mecanisme clare de control financiar care să prevină astfel de situații. Or, raportul Curții de Conturi arată exact contrariul.

Inspectorii au constatat că Primăria Cut nu a respectat prevederile privind controlul financiar preventiv, ceea ce înseamnă că plățile au fost făcute fără verificările obligatorii. Practic, banii au fost cheltuiți fără filtrele legale menite să evite risipa sau abuzul. Primăria a primit abonamente de telefonie mobilă incluzând cele pentru camerele video, deși o parte puteau fi racordate la fibra optică. În total, s-a ajuns la plata unor abonamente costisitoare, 38 la număr (10 angajați ai primăriei + camerele video). Mai precis, în perioada noiembrie 2023-noiembrie 2025, aceste abonamente au costat peste 110.000 de lei, contribuind la majorarea nelegală a cheltuielilor cu peste 113.000 de lei.

Aproape toate camerele, instalate la intrările și ieșirile din comună

Primarul încearcă să justifice alegerea prin lipsa fibrei optice în anumite zone ale comunei, la intrările și ieșirile din comună. „Avem camere de supraveghere video cu cartele ca să vedem cine mai aruncă moloz, mase plastice la marginea comunei, chiar avem o comună foarte curată, iar lucrurile s-au făcut bine. Avem și fibră optică, da. A fost necesar să băgăm și cartelele, căci nu ajungea fibra la extremități. La ieșire și la intrare am pus cele mai multe cartele. Au fost mari probleme înainte, erau multe furturi, acum nu mai sunt”, ne-a spus el, mândru de realizările pentru care acum e luat la rost de Curtea de Conturi.

Explicația pare, la prima vedere, logică: acolo unde nu ajunge fibra, se folosesc soluții alternative. Problema este că această justificare nu rezistă la o analiză atentă, mai ales în contextul declarațiilor ulterioare. Întrebat de FANATIK câte dintre cele 28 de camere sunt montate la extremitățile localității, primarul evită un răspuns clar și repetă aceeași idee.

„V-am mai explicat. 28 avem cu tot. (…) V-am zis că nu ajunge fibra optică la ieșirea din comună sau la intrare”, a răspuns primarul. Momentul-cheie al discuției purtate cu FANATIK vine însă atunci când edilul este întrebat de ce nu a folosit fibra optică pentru camerele din interiorul comunei.

Întrebarea care l-a pus în dificultate pe primar

După o pauză lungă, una de câteva secunde bune, primarul continuă să se încurce în declarații recunoscând, în cele din urmă, că avea varianta ca pentru camerele din interiorul comunei să folosească fibra optică: „Vă aud, da, da! Eu v-am explicat de două ori. Sunt camere la ieșirea din localitate care… acolo nu există fibră optică. Cred că m-ați înțeles ce v-am explicat. Nu sunt camere conectate la fibră, nu sunt. Avem și pe interior camere, sigur, dar doar pe abonamente. V-am explicat de două ori. Veniți acum și dumneavoastră… O zi bună!”.

Această secvență este esențială pentru înțelegerea întregii situații. Primarul recunoaște, practic, că nici măcar camerele din interiorul comunei, unde există fibră optică, nu sunt conectate la această infrastructură, ci funcționează tot pe bază de abonamente mobile. Aici apare cea mai mare contradicție: dacă fibra optică există în interiorul localității, de ce nu a fost folosită pentru a reduce costurile? De ce s-a ales varianta mult mai scumpă a cartelelor de date pentru toate camerele? Răspunsul nu vine, așa cum ați observat în rândurile de mai sus, iar bâlbâiala edilului spune mai mult decât orice explicație.

Ce alte nereguli a depistat Curtea de Conturi

Situația este agravată și de alte nereguli descoperite de Curtea de Conturi. În perioada 2021–2025, primăria a efectuat achiziții publice care nu au fost incluse în programele anuale și nu au fost publicate în SEAP, așa cum prevede legea. Mai mult, pentru achiziții directe în valoare de 8,7 milioane de lei nu au fost transmise notificări în sistemul electronic de achiziții publice.

Aceste practici ridică suspiciuni serioase privind transparența și legalitatea cheltuirii banilor publici. Lipsa notificărilor în SEAP înseamnă, practic, că aceste achiziții nu au fost supuse controlului public, ceea ce deschide ușa pentru posibile abuzuri. În acest context, cazul camerelor video nu mai pare o simplă eroare de management, ci parte a unui tipar mai larg de administrare defectuoasă.

Pe de o parte, primarul susține că sistemul de supraveghere a adus beneficii reale comunității, reducând furturile și menținând curățenia. Pe de altă parte, costurile asociate acestui sistem par complet scăpate de sub control, iar modul în care au fost gestionate ridică semne de întrebare serioase. Mai mult, faptul că autoritățile locale trebuie acum să recupereze sumele cheltuite în exces ar putea însemna presiuni suplimentare asupra bugetului local, adică, indirect, asupra cetățenilor.

În final, cazul de la Cut devine un exemplu clasic de cum o inițiativă aparent utilă poate degenera într-o problemă majoră atunci când nu există planificare, control și transparență. Iar reacția primarului, marcată de ezitări și contradicții, nu face decât să întărească impresia că lucrurile au scăpat de sub control.