Primăria București, pusă pe butuci de datoria către milionarul Constanda. Ce proiecte de investiții riscă să rămână fără finanțare

Primăria Capitalei are din nou conturile blocate din cauza neplății unei datorii de 120 de milioane de euro către omul de afaceri Costică Constanda, fapt ce pune în pericol investițiile planificate pentru acest an, unele lansate chiar în urmă cu câteva zile.

Primăria București, fără bani pentru investiții

Primarul Nicușor Dan a anunțat că instituția pe care o conduce intenționează să plătească această datorie însă a explicat că suma este una mult prea mare pentru a putea fi plătită într-o singură tranșă.

„Intenţia noastră este de a plăti, pentru că este o obligaţie legală, însă nu putem plăti deodată 120 de milioane de euro. Fără să intru în detaliile negocierilor pe care le avem, propunerea noastră este de a plăti eşalonat rate lunare”, a spus primarul Capitalei miercuri, într-o conferință de presă.

El a precizat că acțiunea intentată de omul de afaceri Constanda are la bază o decizie definitivă a Curții de Apel București emisă în 2019, dată când conturile primăriei au fost blocate pentru prima oară, și că între timp primăria s-a judecat pe cuantumul dobânzilor pe care trebuie să le achite.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„A existat mai întâi o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată de Curtea de Apel în anul 2019 şi recursul respins la Înalta Curte în anul 2020. Prin această hotărâre judecătorească, PMB a fost obligată să plătească 75 de milioane de euro, plus dobânzi penalizatoare, sau penalităţi de întârziere începând cu anul 2010, şi au mai fost 2 litigii pentru că instanţa respectivă a pus cuvântul «dobânzi penalizatoare» fără să precizeze cuantumul acestora şi au mai fost două litigii care s-au terminat în aprilie 2022. În cele două litigii, instanţele au decis cum se calculează dobânzile penalizatoare. Acesta este elementul de noutate în această discuţie care are loc de un an şi jumătate”, a mai precizat Nicușor Dan care a spus că suma pe care a fost pusă oprire ajunge la 120 de milioane de euro cu tot cu dobânzile penalizatoare.

Edilul a subliniat însă că este exclus ca primăria să poată plăti o sumă atât de mare și susține că în acest moment, prin această acțiune, instituția pe care o conduce are conturile blocate pentru investiții. „Blocarea conturilor pentru investiţii ale PMB nu ajută pe nimeni: nici noi nu putem să plătim investiţii în perioada în care avem conturile blocate pentru investiţii şi nimeni nu cred că o să-şi închipuie că o să putem să scoatem 120 de milioane de euro ca să plătim”, a mai spus Nicușor Dan.

Datorie cât tot bugetul de investiții pentru 2022

Bugetul Capitalei pe anul în curs a fost aprobat de Consiliul General fix în urmă cu o săptămână, iar din cele 5,7 miliarde de lei, prognozate ca venituri, doar 670 de milioane merg spre investiții. În fapt, cea mai mare parte a acestui buget de circa 2 miliarde de lei merge către subvențiile la transportul în comun și la rețeaua de termoficare.

În ceea ce privește investițiile care au fost finanțate în bugetul din 2022, putem aminti de modernizarea peroanelor liniei 41 (5 milioane de lei), reabilitare peroane tramvai (alte 13 milioane de lei), proiectele de la Prelungirea Ghencea și pasajul de la Doamna Ghica (170 milioane lei), modernizare linie de tramvai pe bd. G-ral Vasile Milea (26 de milioane), piste pentru biciclete (43 de milioane) sau achiziție 10 km șină de tramvai (31 milioane lei).

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Pe lângă acestea, Primăria Capitalei are mai multe proiecte în desfășurare pentru care trebuie să asigure finanțarea curentă și care ar putea fi primele afectate de blocarea conturilor, în contextul în care autoritățile locale mai pot plăti acum doar salariile și prestațiile sociale. Dintre cele mai importante astfel de proiecte putem aminti: investiția de 21 de milioane de lei pentru sala multifuncțională de la complexul sportiv Lia Manoliu, alte 14,5 milioane pentru refacerea și modernizarea patinoarului artificial M. Flamaropol; 22,6 milioane de lei destinate reabilitarea centrului cultural Lumina de pe Bulevardul Regina Elisabeta; 66 de milioane pentru realizarea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, iluminat public și a drumurilor aferente ansamblului Henry Coandă sau reabilitarea a peste 30 de kilometri din sistemul de termoficare, proiect cu un buget de 255 de milioane de lei.

Chiar săptămâna trecută, Consiliul General al Capitalei a votat aprobarea unor investiții importante la cele nouă spitale din subordine, ce includ 80 de milioane de lei pentru a crește securitatea la incendiu a acestora.

Ana Ciceală, consilier general din partea USR, este de părere că Primăria ar trebuie să încerce toate mijloacele legale pentru a suspenda blocarea conturilor în contextul în care interesul general al populației ar trebui să primeze în fața interesului unui singur individ. Aceasta a precizat că acum primăria se află într-o situație similară cu cea din 2020, atunci când administrația Firea s-a confruntat cu prima decizie definitivă a instanței – ce a dus și atunci la blocarea conturilor primăriei, însă subliniază că fostul primar PSD nu a venit cu o soluție reală pentru rezolvarea acestei probleme.

„Există o comisie constituită la nivel de Primărie Generală pentru a discuta cu avocații tuturor părților și, de asemenea, știu că nu este prima dată când sunt blocate conturile primăriei de către familia Constanda. Pe de altă parte, din câte cunoscut eu din speță, acolo o parte din obligațiile stabilite de către instanță, prin care se stabilea acea datorie, era ca familia Constanda să returneze către Municipiul București acel teren de la Parcul Bordei, lucru care nu s-a întâmplat. Adică aceea este o obligație legală care nu s-a respectat. Mi se pare în continuare o cale legală de atac a acelei datorii, de ce să plătești atâta vreme cât bunul nu ți s-a returnat.

Sigur, în sensul investițiilor, este destul de mare afectarea. Pentru zona de cheltuieli salariale și alte câteva tipuri de cheltuieli nu este atât de important, și cred că oprirea poate fi contestată de către Primărie, așa încât după câte știu cred că ar trebui ca aceste conturi să fie deblocate cât mai repede cu putință având în vedere interesul public mai mare decât interesul unui privat. Cred că și instanțele pot să constate o astfel de situație. Aș vrea ca Primăria să conteste toate aceste măsuri atâta timp cât mai există vreo cale de atac. Plus, cred că mai este un lucru care complică tot, datoria pe care familia Constanda o are la banca Pireus, care și acea este substanțială, și practic dumnealor mereu când au propus soluții au încercat să păcălească banca cum ar veni și să nu-și plătească acea datorie.

Vorbim de o datorie de circa 600 de milioane de lei, adică cât totalul întregului buget de investiții din acest an al primăriei. A fost situația asta și în mandatul anterior, și când s-a încercat o soluție, a vrut să dea în plată către familia Constanda terenul din Cartierul Francez. A fost o situație de-a dreptul absurdă, cu un preț mult sub-evaluat, era la jumătate față de prețul pieței. Chiar am făcut o plângere penala la DNA împotriva administrației Firea pe această temă în august 2020 fiindcă tot veneau cu acel proiect de dare în plată în Consiliul General. Cum putea noi, Primăria București, să dăm în plată un teren către familia Constanda care nu ne fusese returnat. Absurdul era la cote maxime”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Ciceală.

Modelul Nicușor Dan la Primăria Capitalei

Una din criticile ce au fost aduse actualei administrații este faptul că, deși știa de hotărârea definitivă a instanței pe această speță, nu a inclus în bugetul pe anul acesta fonduri pentru achitarea, nici măcar parțială a acestei datorii. Experții în politici publice sunt de părere că în acest moment problema nu mai poate fi ocolită de către primar.

„Pur și simplu dacă puneau și datoria asta nu mai bătea nicăieri bugetul Primăriei. Vorbim de o sumă echivalentă cu tot bugetul Capitalei alocat pentru investiții. Pe de altă parte, nu poți nici să te prefaci că nu există, și să aștepți să-ți bubuie în față. Cred că pur și simplu nu aveau cum să bage, dovadă și modul în care s-au împotmolit și anul acesta în discuțiile pe buget. Altfel, mai departe, nu-mi dau seama ce poate face Nicușor Dan cu această moștenire. Singura opțiune rezonabilă pare un acord prin care să plătească în rate. E o socoteală neîncheiată de atâta timp și acum nu cred că o mai pot ocoli într-un fel sau altul”, a declarat, pentru FANATIK, Irina Zamfirescu, expertă în cadrul ONG-ului ActiveWatch.

În opinia acesteia primarul general al Capitalei poartă o vină pentru situația în care s-a ajuns cel puțin din perspectiva modului său de lucru, total netransparent. Irina Zamfirescu subliniază că Nicușor Dan nu a adus până acum deloc în atenția bucureștenilor problema acestei datorii și că acum ne-am trezit toți în situația că nu mai există un buget pentru investiții deși, pe fundal, se pare că existau negocieri pentru plata celor 120 de milioane de euro.

„Mai e o problemă. Nicușor Dan are această mantră: Consiliul să decidă – ceea ce e adevărat, că e legislativul și e foarte important, dar cred că niște propuneri de soluții de la el ar trebui să provină. Eu nu știu ca de când și-a început mandatul să fi discutat pe tema asta. Chiar și cu anunțul de ieri al primarului privind blocarea conturilor vedem o lipsă de transparență din partea administrației. Problema nu a fost abordată public până acum de actualul primar.

Nicușor Dan a făcut așa cu orice temă. Dacă tu ești în negocieri și ți se blochează conturile, e clar că nu merg bine negocierile. Evident, nici nu este un subiect de dezbatere cu poporul despre cum poate fi rezolvată această situație, dar totuși el, de când este primar, nu a avansat nicio propunere. Nu țin minte niciun mesaj pe această temă care să ne arate că are situația sub control, poate a fost până miercuri, când am constatat că s-au blocat conturile”, a mai spus Irina Zamfirescu.

Aceasta susține că în cei doi ani de mandat Nicușor Dan pare să fi abordat această strategie în care pare complet ocupat cu marile probleme sistemice ale orașului, însă pe care încearcă să le rezolve complet în spatele ușilor închise, iar alte proiecte, care nu necesită neapărat fonduri și proiecte imense, dar care sunt importante pentru bucureșteni, au fost complet scoase de pe agenda publică.

„Eu înțeleg, și are dreptate că este foarte încurcat ce se întâmplă la primărie, însă sunt niște lucruri care nu necesită foarte mulți bani și care pot fi făcute. Sunt diverse lucruri pe care le poate face fără a avea nevoie de bani. Poți să lansezi niște dezbateri publice mari pe niște chestii super-importante fără să ai buget pentru ele, dar ca să le pregătești pentru ca, atunci când ai banii, să le lansezi imediat. Nici măcar acest lucru nu se face. Ședințele de consiliu, dacă ne uităm pe ordinea de zi, sunt trei lulele dintre care una e din aia obligatorie.

Mi se pare că e atât de prins, că are această obsesie că eu rezolv doar chestiile sistemice, că asta e mantra lui, încât chestiile ne-sistemice sunt absolut la pământ. De exemplu există un proiect pentru reabilitatea podurilor de peste Dâmbovița, care sunt praf, sunt niște gropi în ele – pentru asta nu-ți trebuie viziune sau nu știu ce proiect. De lucrurile astea mărunte nu se apucă pentru că el e ocupat cu lucrurile sistemice, care alea sistematice le discută după niște uși închise, suntem în negocieri, suntem în discuții. El își imaginează că peste doi ani lumea va aprecia niște chestii mari făcute, dar ale căror efect se va vedea undeva la finalul mandatului doi”, a mai declarat, pentru FANATIK, Irina Zamfirescu.

De ce trebuie Primăria să plătească acești bani

Toată afacerea a început în urmă cu 20 de ani, atunci când Constanda a cumpărat dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez, iar în 2001 a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, primarul de la acea dată, a vrut să păstreze terenul din Satul Francez și i-a oferit lui Constanda la schimb 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Omul de afaceri a încercat să construiască acolo un cartier rezidențial, însă primăria s-a opus pe motiv că era vorba de un spațiu verde. Constanda s-a adresat instanței unde a obținut despăgubiri în valoare de 30 de milioane de euro. Pentru a nu plăti acești bani dar să și păstreze Parcul Bordei, primarul Adrian Videanu s-a înțeles cu Constanda să primească înapoi un teren în Satul Francez, plus obligația că va fi aprobat un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje. Problema nu a fost rezolvată în acest punct pentru că PUZ-ul a fost aprobat abia doi ani mai târziu, dincolo de termenul limită pe care Constanda îl încheiase cu dezvoltatorul Raptis Kavouras.

În iunie 2019 Curtea Supremă i-a dat dreptate, printr-o sentință definitivă, lui Costică Constanda. Trebuie subliniat că, pentru recuperarea prejudiciului, în timpul mandatului lui Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în instanță toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.