Primăria Sectorului 1 investeşte 12 milioane de euro într-o şcoală şi grădiniţă din contestatul cartier privat Greenfield

La sfârșitul lunii martie, Consiliul Local al Primăriei Sector 1 a aprobat construirea unui “ansamblu educațional compus din școală, grădiniță, căi de circulație, spații verzi, terenuri de sport, zone de joacă, corpuri de iluminat”. Acest ansamblu va fi edificat într-unul dintre cele mai contestate proiecte imobiliare născute în București în ultimii 10-15 ani, cartierul Greenfield din Pădurea Băneasa. Primăria va investi în acest proiect 58.200.640,41 lei, adică aproximativ 12 milioane de euro. Este cea mai consistentă investiție aprobată până în prezent în mandatul primarului Clotilde Armand.

Greenfield, pe scurt

Greenfield este un cartier de blocuri ridicat în pădurea Baneasa, în baza unui PUZ aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2009 și anulat de instanță în 2014 pentru că documentația de urbanism care a stat la baza emiterii PUZ-ului, “a fost în mod evident nelegală”. Se află în apropierea șoselei de centură și a grădinii zoologice. Conform ofertei afișate în acest moment, cel mai ieftin apartament din complex costă 73.000 de euro, plus tva. Zona Băneasa este una dintre cele mai vânate zone din București pentru construcție de blocuri. Aici dețin terenuri numeroși oameni politici de pe întreg eșichierul.

Cartierul cu un singur drum

Cartierul Greenfield a primit aviz pentru două căi de acces, una din DN1 prin Aleea Teișani și alta din șoseaua de centură. Prima este utilizată și în ziua de azi, în vreme ce a doua figurează doar pe planurile inițiale. Această a doua cale de acces ar fi trebuit realizată de către dezvoltator, SC Impact Developer&Constructor SA, care însă a refuzat să mai facă această investiție, astfel că locatarii au o singură cale de ieșire. Drept urmare, accesul prin Aleea Teișani s-a dovedit a fi insuficient. Cei care au ales să locuiască în Greenfield, pierd câteva ore zilnic pentru a intra sau a ieși din complex. În mai multe rânduri a fost necesară intervenția poliției rutiere pentru deblocarea sau fluidizarea traficului.

În aceste condiții, locatarii Greenfield au început să utilizeze un drum forestier, cunoscut sub denumirea de Vadu Moldovei, la care se ajunge venind dinspre strada Iancu Nicolae și Aleea Privighetorilor, exact prin fața intrării în Grădina Zoologică. La presiunile locuitorilor Greenfield, dezvoltatorul a solicitat primăriei capitalei trecerea drumului în proprietatea publică a municipiului București, asfaltarea, și deschiderea sa traficului public. Acest lucru ar fi însemnat scoaterea din fondul forestier a unei suprafețe de pădure. S-a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție care, dupa 9 ani de procese, a decis că drumul rămâne forestier și este închis traficului auto, public.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Dan Trifu, președintele Asociației Eco Civica, alături de alte organizații de mediu, a făcut demersuri pentru a opri asfaltarea drumului forestier.

“Greenfield a dat în judecată instituțiile statului ca să obțină acces pe un drum pentru care nu avea autorizație. Dezvoltatorul s-a adresat Judecătoriei Sectorului 1 și a cerut ca destinația de pădure a porțiunii de drum să fie schimbată. A solicitat instanței să anuleze ordinul de ministru prin care acea porțiune de drum era declarată drum forestier. Cazul a ajuns până la Curtea de Apel și a fost pierdut. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis la fel, a spus că drumul rămâne drum forestier”, a precizat, pentru FANATIK, Dan Trifu, presedintele Eco Civica.

Diana Culescu, Asociatia Peisagiștilor, detaliază ce ar fi însemnat construirea unui drum asfaltat prin pădure.

”Dacă aduci mașini în zonă, aduci hidrocarburi iar impactul asupra florei și a faunei e mare. Apoi, după cum bine știți, pe la noi, după ce s-a făcut un drum, de-a lungul lui apar alte construcții ca ciupercile după ploaie”, ne-a explicat peisagistul Diana Culescu.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

”Drumul e singurul lucru care împiedică tăierea pădurii. Pădurea e lotizată de proprietari. Dacă se deschide drum public prin pădure, automat apar casele și bineînțeles, defrișarea pădurii, adică s-ar merge pe o direcție greșită și periculoasă”, completează şi Ciprian Gălușcă, coordonatorul campanie păduri și biodiversitate Greenpeace România.

Un cartier exclusivist fără canalizare

Repetatele vizite făcute în Greenfield l-au ajutat pe Dan Trifu să creioneze profilul celor care și-au dorit să locuiască aici.

”În general, sunt oameni cu studii și cu potențial financiar crescut care nu prea vor să se amestece cu alte categorii sociale. Au căutat izolarea pentru că ei se simt altfel. Ei consideră Greenfield un cartier exclusivist dar uită că nu are nici măcar canalizare. Cartierul dispune de o stație de epurare care deversează pe câmp pentru că nu face față. Garda de Mediu a găsit-o nefuncțională. Stația a fost concepută pentru a deservi un număr de locuitori dar dezvoltatorul a modificat indicatorii urbanistici, a adus mai mulți locuitori și stația n-a mai făcut față. S-au făcut deversări inclusiv într-un iaz de suprafață. Apoi, legat de drumul forestier, să știți că până la urmă oamenii au înțeles că nu trebuie să existe așa ceva prin pădure. Cei care ne mai critică sunt oamenii dezvoltatorului, care în 2020 , în ultimele zile de mandat ale administrației Firea a obținut un nou PUZ. În baza acestui nou PUZ se fac lucrări de canalizare prin pădurea Băneasa și le face Apa Nova, nu dezvoltatorul”, a mai spus Trifu.

12 milioane de euro pentru o școală publică în cartierul din pădure

Cartierul Greenfield are în acest moment o școală și un liceu, ambele private. Pentru anul școlar 2020-2021, taxa de școlarizare pentru clasele 0-8 este de 8925 euro/an, iar pentru liceu 11.550 euro/an. La acești bani se adaugă alte taxe, pentru masă, transport, intrare în comunitate etc.

Pe lângă școala privată deja existentă, Primăria Sector 1 a decis să ridice aici un “centru educațional complet”. Astfel, “copiii din cartierul Greenfield vor avea acces la educație în apropierea casei“, precizează comunicatul primăriei conduse de Clotilde Armand. Terenul, de 9620 mp, e pus la dispoziție de dezvoltator, iar investiția primăriei se va ridica la aproximativ 12 milioane de euro.  Proiectul a fost votat in unanimitate de consilieri, indiferent de apartenența politică, la propunerea primarului Clotilde Armand, în ședința din 23 martie 2021. Consilierii care au votat proiectul fac parte din Alianța USR-PLUS, PNL, PSD și PMP. Surprinde unanimitatea votului, în condițiile în care, de la înscăunarea Clotildei Armand ca primar, între Alianța USR-PLUS pe de o parte, și PNL, PSD, PMP, pe de altă parte, au fost permanent neînțelegeri, soldate adesea cu certuri violente. Suma alocată pentru acest proiect este cea mai masivă investiție inițiată până în prezent de administrația Armand.

“Să investești într-o școală e un lucru bun, dar nu știu dacă doamna primar e la curent că acolo există deja o școală privată. Cel mai probabil nu știe situația. Apoi, o asemenea investiție trebuia facută de dezvoltator, așa spune legea. Când te apuci să construiesti un cartier, legea îți impune să faci acolo școală, clinică, parc etc. Pentru o asemenea investiție eu aș fi consultat cetățenii sectorului 1, mai ales că există zone defavorizate care au mult mai multă nevoie de câte o școală, de o grădiniță sau de alt tip de investiții. Practic se face un complex educațional pentru niște oameni cu bani, în condițiile în care acest lucru trebuia îndeplinit de dezvoltator. Ori dezvoltatorul cedează o bucățică de teren și scapă de investitiție. Scutește din cheltuieli și își mărește și indicatorii urbanistici”, a explicat Dan Trifu.

C.S. a lucrat în primărie până la începutul lui 2021. Nu acceptă să-i dezvăluim numele și funcția, dar, ca om care a fost prezent în administrația locală în ultimii 4 ani, e de acord să comenteze această investiție.

“Promisiunile inițiale ale dezvoltatorului Impact, la începerea proiectului ”Greenfield”, se refereau și la construirea de către el a unei infrastructuri rutiere care să conecteze cartierul cu DNCB8 (Centura) și DN1, cât și construirea de școală și grădiniță. După ce PUZ-ul inițial a fost anulat, la aprobarea în 2019 a noului PUZ, nu s-a mai vorbit de promisiunea dezvoltatorului pentru construirea acelor obiective. Legat de ce s-a aprobat acum, în mod normal când investești o asemenea sumă, înseamnă că acest proiect reprezintă o prioritate, ori eu nu cred că lucrurile se prezintă astfel. Uite, cartierele Chitila Triaj și 16 februarie așteaptă de ani de zile să fie racordate la utilități. Podul de la Săbăreni, care leagă Drumul Săbăreni de cartierul 16 februarie e închis. Structura e afectată, oamenii nu-l pot folosi, e un coșmar. Sunt mai multe școli în sector unde copiii învață în 3 schimburi pentru că nu au suficient spațiu sau au nevoie de renovare. La școala 179, niște construcții modulare așteaptă de vara trecută să fie recepționate și degeaba”, își încheie explicațiile fostul angajat al primăriei.

Școala publică din Greenfield, un proiect început de pesediștii Firea și Tudorache și finalizat de userista Armand

Dezvoltatorul a făcut primele demersuri pentru a determina administrația locală să ridice un complex educațional în Greenfield în 2018. Pașii sunt următorii : dezvoltatorul solicită un PUZ la PMB, îl realizează, merge cu el și cu oferta de donație la Primăria Sector 1 pe raza căreia se află complexul, iar primăria de sector cere Primăriei Capitalei acceptarea donației, trecerea terenului în domeniul public al orașului și darea în administrare către sector. Oficial, oferta de donație a terenului pe care PS1 va ridica școala, a fost înaintată de dezvoltator, către Consiliul General al PMB în aprilie 2020, când Primăria Capitalei era condusă de Gabriela Firea, iar la sector era Daniel Tudorache. În ofertă se specifica: ”…prezenta ofertă de donație se face cu sarcina donatarei (N.B. beneficiarul donatiei) de a realiza pe teren o școală și o gradiniță împreună cu toate anexele și utilitățile necesare, conform planului anexat”. Ofertantul a specificat în oferta de donație, că, din evaluarea sa, terenul respectiv, în suprafață de 9620 mp, valorează 3.453.580 euro. Consiliul General al Municipiului București s-a mișcat repede și în vara 2020 a aprobat propunerea dezvoltatorului, specificând că suprafața donată va trece în domeniul public al Municipiului București și va fi administrată de Consiliul Local Sector 1 care are obligația de a demara construcția până la 31.12.2020. Proiectul “complex educațional public în Greenfield” a fost adoptat în ședința CGMB din 15 iulie 2020 cu 38 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri. “Durata de  realizare a investiției va fi de 24 de luni, din care execuția 20 de luni și proiectarea 4 luni”, se arată în comunicatul primăriei sector 1.

Greenfield, sponsor la Rapid

Câtă vreme a pozat în părintele salvator al clubului de fotbal Rapid, fostul primar al sectorului 1, Daniel Tudorache, a lăsat să se înțeleagă că Rapidul este sprijinit financiar de primăria sa. Și în ziua de astăzi, mulți sunt convinși că Rapidul a încasat o sumedenie de bani de la Primăria Sector 1. În realitate, administrația locală nu a virat nici măcar 1 leu în conturile Rapidului. Pentru a dirija o finanțare către Rapid, Tudorache avea nevoie de aprobarea Consiliului Local, unde, consilierii de la partidele rivale i-au transmis de la bun început să nu încerce așa ceva căci ei se vor opune. Tudorache nici măcar nu s-a revoltat. A menținut starea de incertitudine și a lăsat oamenii să creadă că totuși el, prin instituția pe care o conduce, susține Rapidul. În 2019, pe filiera Tudorache, pe tricourile fotbaliștilor de la Rapid a apărut “Greenfield”. Ce și cât a dat cartierul din pădure ca să devină sponsor la Rapid, nu se știe, dar Greenfield este sponsor al Rapidului și în prezent. Evident, Greenfield s-a asociat cu Rapid, cautând astfel să-și spele imaginea după suita interminabilă de scandaluri legate de acțiunile întreprinse în Băneasa. Rapid era o opțiune bună…era un club curat, cu mulți suporteri, care renăscuse ca pasărea Phoenix din propria cenușă.